Luni începe Postul Paștelui. Tradiții, obiceiuri și sfaturi utile
Postul Mare, denumit și Postul Păresimilor, cea mai importantă perioadă de pregătire pentru Sărbătoarea Paștelui, începe luni, 7 martie 2022. Este cel mai aspru şi mai lung dintre cele patru posturi mari din Biserica Ortodoxă. Cei care aleg să-l țină trebuie să respecte o serie de reguli, atât spirituale, cât și legate de alimentație.
Cât durează
Teoretic, Postul Mare al Paștelui durează 40 de zile, numărul acesta fiind simbolul unei călătorii spirituale spre înnoire: potopul a durat 40 de zile şi 40 de nopţi; Moise a stat 40 de zile pe Muntele Sinai înainte de a primi Legea; evreii au călătorit 40 de ani prin pustiu din robia egipteană şi până în Ţara Sfântă; Iisus Hristos a postit 40 de zile înainte de a începe propovăduirea Evengheliei.
În realitate, perioada postului este mai mare. Începe luni, 7 martie, și durează până la 24 aprilie, când pică Paștele ortodox. Preoții spun că Postul Paștelui s-ar încheia vineri, înainte de Duminica Floriilor, urmând ca în Săptămâna Patimilor postirea să se facă diferit. Postul devine, astfel, mult mai aspru.
Reguli în timpul postului
- În primele două zile din prima săptămână (luni și marți) se recomandă, pentru cei care pot să țină, post negru sau doar o cină ușoară, după apus. În zilele de luni, marți, miercuri, vineri și sâmbătă din Săptămâna Patimilor se recomandă ajunare până spre seară, când se mănâncă pâine și legume fierte, fără untdelemn.
- În tot restul postului, nu se consumă carne, ouă, lapte sau brânzeturi. De asemenea, este interzis fumatul și alcoolul.
- Pe durata postului există dezlegări la pește: pe 25 martie (de Praznicul Bunei Vestiri) și pe 17 aprilie (de Florii).
Tradiții și obiceiuri
În această perioadă se spune că e bine să chemi preotul acasă pentru a face o slujbă de sfințire a casei. Totodată, e bine să te spovedești. Nu se fac nunți sau petreceri cu mâncare și băutură.
Sfaturi de la nutriționiști
- Postul presupune renunțarea la carne, ouă, pește și lactate. Ce poți mânca în loc? O greșeală pe care o fac mulți este să se refugieze în cartofi prăjiți, covrigi, pâine în exces, zacuscă, pateuri vegetale cu multe E-uri. Toate acestea îngrașă și duc la acumularea de toxine în organism. Vestea bună e că există o mulțime de rețete delicioase pe care le poți încerca: humus cu lipie și verdețuri, pastă de avocado, salată de vinete, fasole bătută, supe-creme, mâncăruri de urzici, de spanac, salate etc. Poți încerca tot felul de combinații de legume proaspete, fierte sau la cuptor.
- Medicul Mihaela Bilic recomandă să iei tot ce e verde din piață: „Nimic nu se compară cu spectacolul oferit de natură primăvara. Orice frunză înseamnă vitamine, minerale, fibre și puține calorii. Ajută foarte mult la detoxifierea organismului”.
- Atenție la proteine! Lipsa celor animale trebuie compensată cu un aport de proteine vegetale. Le găsești în ciuperci, fasole, mazăre, linte, năut, soia, cereale integrale, unt de arahide.
Decât un „sfânt” vegetarian și mânios mai bine un carnivor vesel
Postul nu înseamnă doar curățare trupească, ci și sufletească. E bine să fim mai buni, să ajutăm, să nu vorbim urât. „Cred că și Dumnezeu preferă un om care mănâncă slănină, dar e vesel decât un «sfânt» vegetarian, mânios şi arţăgos”, declara părintele Dorel Gălan din Cluj, pentru Adevărul, dând exemplu povestea a doi bătrâni din vechime. Unul spunea că soarele nu l-a văzut niciodată mâncând, pentru că mânca o dată în zi, după apus. Celălalt spunea că pe el soarele nu l-a văzut niciodată mânios.
Puteţi urmări ştirile Click! pe Google News, Facebook și Instagram.
