Mărturii halucinante despre ultimul zbor al lui Aurel Vlaicu. Informațiile care te vor cutremura: „Zăcea mort…”
Aurel Vlaicu avea să zboare pentru ultima oară pe 13 septembrie 1913. Pornea la realizarea celui mai mare vis al său, traversarea Carpaţilor. Însă, împreună cu visul, s-a frânt de pământ în apropiere de Câmpina.
Cine a fost Aurel Vlaicu
Aurel Vlaicu (1882-1913) a fost inginer, inventator şi pionier al aviaţiei române şi internaţionale. După succesul pe care l-a avut la concursul internaţional de la Aspern, Viena, din anul 1912, el a pornit într-un turneu de zboruri demonstrative în Transilvania. Acesta avea să marcheze, însă, începutul sfârşitului pentru aviatorul român.
Ultimul zbor
La ultimul zbor, Vlaicu trecuse de Câmpina luând înălțime și începu să urce spre munți. La un moment dat, avionul a început să oscileze, ca și cum ar fi rămas fără pilot. Deodată, a virat brusc și a început să coboare înapoi spre satul Bănești, cu intenția vădită de a ateriza. Pilotul a oprit motorul și a ales o fâșie de pământ înconjurată de o livadă de pomi. Avionul, lipsit de viteza necesară, s-a înclinat pe o aripă și s-a prăbușit la sol de la circa 50-60 metri înălțime.
"După 14-15 km de mers, vedem în mijlocul șoselei un automobil și persoane care ne făceau semne disperate cu mâna să oprim. Eram încă în viteză și un domn, despre care am aflat că se numește Ferechide, prefect de Buzău, sare din automobil, spunându-ne: «Dumneavoastră urmăriți pe Vlaicu? Nu-l mai urmăriți, căci a căzut cu aparatul și e mort!». Aceste vorbe au căzut ca o bombă asupra noastră”.
„Ne uitam năuci și nu ne venea să credem”
Iată cum descrie Magnani scena care li s-a înfățișat dinaintea ochilor:
„Vlaicu zăcea mort pe ruinele aparatului său. Înmărmuriți de intensitatea nenorocirii, ne uitam năuci și nu ne venea să credem. Silișteanu se aplecă asupra lui, îl îmbrățișă, îl strigă pe nume, zadarnic. Vlaicu nu răspundea, el nu mai era printre cei vii. După vreo zece minute, ne-am dezmeticit; vedem că de față era și primarul satului Bănești și câțiva țărani, care, întâmplător, se găseau pe câmp. Sosind lumea, am hotărât să se ducă (primarul, n.a.) la Câmpina, să anunțe autoritățile, apoi să cumpere o candelă și lumânări. Așa cum ne găseam, după aceea, am examinat toate cablurile, să vedem dacă nu cumva a fost vreunul rupt, dar niciun cablu, nicio sârmă nu era ruptă”.
Cum a survenit moartea
Prof. dr. C. Nedelcu, ajuns la locul tragedie, cel care se afla cu Miron Maieraș în automobilul lui Vlaicu, a povestit cum a survenit moartea acestuia, după felul în care i-au găsit corpul.
„După felul cum a fost găsit corpul, s-a dedus că moartea a survenit în următoarele împrejurări: Vlaicu în cădere s-a lovit cu capul de volan, placa de aluminiu i-a tăiat baza nasului, între ochi, și volanul i-a sfărâmat dinții. În lovitura aceea groaznică, baza craniului și coloana vertebrală i s-au fracturat și corpul a fost îndoit cu capul aproape de picioare.
În izbitura puternică, corpul a făcut o groapă de aproape 2 cm în pământ. Vlaicu zăcea pe partea dreaptă. Brațul și coastele din dreapta erau sfărâmate. Oasele s-au sfărâmat complet. Ambele picioare erau fracturate. Pe placa de aluminiu, câteva picături de sânge. Hemoragia groaznică s-a petrecut în interiorul corpului lui Vlaicu, care câteva ore mai devreme era plin de viață”.
