Modul incredibil în care se machiau femeile persane, acum 2.700 de ani. Ce era cohlul și la ce îl foloseau
O descoperire fascinantă din nord-vestul Iranului oferă o privire rară asupra obiceiurilor de înfrumusețare ale elitelor din Epoca Fierului.
Într-un sit funerar din regiunea Kani Koter, în provincia Kurdistan, cercetătorii au identificat un recipient ceramic care conținea un praf negru misterios – un tip de machiaj pentru ochi cunoscut în lumea antică sub numele de cohl, transmite site-ul Archaeologymag.com.
Analiza detaliată a acestui machiaj vechi de 2.700 de ani a dezvăluit o descoperire remarcabilă: prima utilizare cunoscută a grafitului în compoziția cosmeticelor din Antichitate.
Ce este cohlul și de ce era atât de prețuit
Cohlul este un machiaj tradițional pentru ochi, folosit de mii de ani în Orientul Mijlociu, nordul Africii și Asia de Sud. Era aplicat în jurul ochilor nu doar pentru frumusețe, ci și pentru protecție împotriva soarelui, nisipului și infecțiilor oculare.
De obicei, cohlul era realizat din minerale închise la culoare, precum galena (o sursă de plumb) sau stibnitul, care ofereau un negru intens.
În Egiptul Antic, spre exemplu, era frecvent utilizat atât de femei, cât și de bărbați, fiind asociat cu claritatea privirii și cu protecția spirituală. În Persia, cohlul a evoluat însă într-o direcție unică, iar descoperirea de la Kani Koter o demonstrează.
Compoziția unică a cohlului de la Kani Koter
Spre deosebire de alte rețete antice, care se bazau pe compuși de plumb toxici, cohlul de la Kani Koter nu conținea deloc plumb. În schimb, cercetătorii au identificat două componente cheie:
- Mangan (sub formă de piroluzit) – care conferă un pigment negru profund;
- Grafit natural – un material strălucitor și stratificat, rar folosit în Antichitate în scopuri cosmetice.
Această combinație nu doar că oferea o culoare intensă, dar avea și o textură excelentă pentru aplicarea pe piele, iar grafitul adăuga un luciu subtil, cu aspect metalic – o calitate estetică valoroasă.
Studiul, publicat în jurnalul Archaeometry, a subliniat că aceasta este prima dovadă arheologică a folosirii grafitului în machiajul pentru ochi din lumea antică.
Machiajul – semn al statutului și rafinamentului
Recipientul cu cohl a fost găsit într-un mormânt aparținând unei persoane de rang înalt, înconjurat de alte obiecte de lux: bijuterii de argint, o oglindă de bronz și aplicatoare din fildeș.
Acest context sugerează că îngrijirea personală era extrem de importantă pentru elitele persane, indiferent de gen. De altfel, arta asiriană din aceeași perioadă îi înfățișează atât pe bărbați, cât și pe femei purtând machiaj în jurul ochilor.
Faptul că acest tip de cohl a fost găsit în regiunea munților Zagros, bogată în resurse naturale precum mangan și grafit, sugerează că meșteșugarii locali își adaptau rețetele la materialele disponibile. Acest lucru confirmă existența unor tradiții cosmetice regionale, distincte de cele din Egipt sau Mesopotamia.
O tradiție diversificată în Iranul Antic
Interesant este că, în situri apropiate geografic, precum Hasanlu, s-au descoperit rețete diferite de cohl – ceea ce întărește ideea că nu exista o singură formulă standard, ci mai multe variante, adaptate gusturilor locale și resurselor disponibile.
Mai mult, faptul că proba de la Kani Koter nu conține deloc compuși organici (precum uleiuri vegetale sau grăsimi animale) ridică semne de întrebare. Este posibil ca aceste substanțe să fi fost prezente inițial și să se fi degradat în timp, sau ca machiajul să fi fost folosit ca pulbere uscată, fără bază grasă – o altă trăsătură particulară a regiunii.
Frumusețe, identitate și simbolism în Antichitate
Această descoperire oferă o perspectivă rară asupra modului în care oamenii din Epoca Fierului foloseau cosmeticele nu doar pentru înfrumusețare, ci și ca formă de exprimare a identității, statutului și gustului personal. Alegerea ingredientelor – de la aspectul strălucitor al grafitului până la negrul profund al manganului – arăta o atenție minuțioasă la detaliu și un simț estetic bine dezvoltat.
Într-un timp în care frumusețea era profund legată de poziția socială și spirituală, aplicarea cohlului era mai mult decât un gest cosmetic – era un act cultural complex, încărcat de semnificații.
