Povestea miraculoasă a celei mai tinere supraviețuitoare de pe Titanic, Millvina Dean
Millvina Dean nu a fost doar cea mai tânără persoană care a supraviețuit, dar înainte de moartea ei, în 2009, la vârsta de 97 de ani, a fost și ultima supraviețuitoare în viață. Născută pe 2 februarie 1912, Millvina Dean avea doar două luni când părinții ei au decis să părăsească Marea Britanie, emigrând în SUA. Din cauza unui protest al minerilor, familia a fost transferată de pe nava pe care erau inițial, pe Titanic.
Pe data de 14 aprilie 1912, când s-a întâmplat tragedia, Millvina Dean avea să devină cea mai tânără supraviețuitoare. La bordul Titanicului se aflau 2.208 pasageri.
Milvina avea doar două luni, iar ea și familia ei nici măcar nu trebuiau să fie la bord. Părinții, emigranți englezi - tatăl Bertram Frank Dean și mama Georgetta, alături de cei doi copii ai lor – Millvina și fratele ei, Bertram Jr., în vârstă de doi ani - își rezervaseră trecerea în America pe o altă barcă, însă, din cauza unei greve, au fost transferați pe Titanic ca pasageri de clasa a treia.
Ei voiau să se mute cu locuința în Wichita, Kansas, unde tatăl ei plănuia să conducă un magazin de tutun împreună cu vărul său. Titanic – despre care proprietarii săi, de la compania maritimă White Star Line, spuneau că este de nescufundat – a plecat din Southampton la 10 aprilie 1912. Patru zile mai târziu, dezastrul a lovit. La ora 11.40, nava a lovit un aisberg enorm, iar în trei ore s-a scufundat.
Când tragedia s-a întâmplat, tatăl Mellvinei a simțit coliziunea și s-a grăbit spre cabina sa pentru a-și îndemna soția și copiii să se îmbrace și să urce pe punte. Cum spațiul era prioritizat pentru femei și copii și, pentru că era pasager de clasa a treia, tatăl nu s-a putut alătura familiei sale. Astfel, doar ea cu mama și fratele ei au fost urcați în barca de salvare numărul 10. Bărbatul nu a supraviețuit, iar trupul său, dacă a fost recuperat, nu a fost identificat niciodată. Pe 15 aprilie, în jurul orei 3.30, supraviețuitorii au fost salvați de nava RMS Carpathia.
După ce a petrecut ceva timp în spital în SUA, Georgetta a decis să se întoarcă împreună cu cei doi copii în Marea Britanie, abandonând orice idee pe care o avea cândva de a trăi în America. White Star Line i-a oferit femeii trecerea înapoi la bordul navei RMS Adriatic, iar un articol publicat de tabloidul britanic DailyMirror, din 12 mai 1912, descrie calvarul pe care micuța Millvina l-a trăit atunci: „Ea a fost ca un animal de companie al oamenilor în timpul călătoriei înapoi, și atât de dornică a fost rivalitatea dintre femei pentru a îngriji această mică ființă, încât unul dintre ofițeri a decis că pasagerii de prima și a doua clasă ar putea să o țină în brațe pe rând, timp de cel mult zece minute”.
De atunci, Millvina a continuat să trăiască o viață lungă, chiar dacă nu s-a măritat niciodată și nu a avut copii. Ea nu a aflat despre adevăratele orori ale Titanicului până la vârsta de 8 ani, când mama ei i-a spus în cele din urmă despre tragedie. „Mama nu ar vorbi niciodată despre asta, pentru că tatăl meu era soțul ei și erau căsătoriți de patru ani. El a fost izbitor de frumos. Nu știam nimic despre asta până la vârsta de 8 ani. Apoi mama s-a recăsătorit. Atunci am auzit pentru prima dată despre Titanic și despre tatăl meu”, relatează Insider. Până în 1985, când a fost găsit naufragiul, ea nu a vorbit niciodată public despre tragedie. „Nimeni nu știa despre mine și Titanic, ca să fiu sinceră, nimeni nu s-a interesat, așa că nici eu nu m-am interesat. Dar apoi au găsit epava și, după ce au găsit epava, m-au găsit și pe mine”.
În 1997, a navigat la New York, împreună cu mai mulți membri ai Titanic Historical Society. După câteva zile petrecute acolo, a călătorit în Kansas City și a vizitat casa pe care unchiul ei o deținea și unde urma să se stabilească familia ei. Mai mulți dintre descendenții unchiului ei au întâlnit-o atunci pentru prima dată. În 1998, ea a călătorit din nou în SUA pentru a participa la o convenție Titanic, în Massachusetts, și o alta în 1999 la Montreal, Quebec. În 2002, Millvina a declarat: „Cred că tatăl meu a fost cel care ne-a salvat”. Ea a fost mereu de părere că angajații White Star Lines au împiedicat pasagerii de clasa a treia să meargă deasupra punții și să scape de nava care se scufundă.
A fost programată să apară la comemorarea a 94 de ani de la scufundare în 2006, dar un șold rupt a împiedicat-o să ia parte la eveniment. La împlinirea a 96 de ani de la tragedie, în aprilie 2008, acceptase o invitație de a vorbi la Southampton, dar din nou, agravarea stării de sănătate cauzată de o infecție respiratorie a forțat-o să anuleze. În luna decembrie a aceluiași an, Millvina a fost nevoită să vândă mai multe bunuri ale familiei sale pentru a-și plăti îngrijirile medicale private în urma șoldului rupt. Acestea au inclus o scrisoare trimisă mamei sale de la Titanic Relief Fund și o valiză dată ei și mamei sale la New York, după scufundare. Vânzarea lor a strâns aproximativ 39.000 de dolari.
În februarie 2009, ea a anunțat că va vinde mai multe obiecte pentru a-și putea plătie medicamentele și îngrijirea medicală la domiciul, care, potrivit ei, costau 3.000 de dolari pe lună. Apoi, costurile de îngrijire la azilul de bătrâni au devenit dificil de gestionat, până când a fost înființată o strângere de fonduri, iar cele mai mari donații au venit de la Kate Winslet, Leonardo DiCaprio, James Cameron și Celine Dion, care au profitat foarte mult de pe urma filmului „Titanic” din 1997.
A murit în 2009
A murit de pneumonie în dimineața zilei de 31 mai 2009, într-un azil din Hampshire, la 97 de ani și șapte săptămâni după naufragiul Titanicului. Interesant este că Millvina nu a fost doar cea mai tânără persoană care a supraviețuit tragediei, dar înainte de moartea ei, în 2009, la vârsta de 97 de ani, a fost și ultima supraviețuitoare în viață. După deces, cenușa Millvinei a fost împrăștiată la docurile din Southampton, de unde a plecat cu 97 de ani în urmă.
A refuzat să se uite la filmul „Titanic”
De-a lungul vieții, Millvina a refuzat să vizioneze filmul „Titanic” al lui James Cameron (1997). Și-a amintit că a avut coșmaruri după ce a văzut „A Night to Remember” (1958), filmul bazat pe cartea lui Walter Lord, și nu a dorit să-și imagineze tatăl ca fiind unul dintre oamenii din mulțimea de pasageri blocați la bordul navei care se scufundă. În decembrie 2007, ea a criticat, de asemenea, publicația BBC și programul său de televiziune „Doctor Who” pentru că au inclus un episod cu o navă spațial numită Titanic. „Titanicul a fost o tragedie care a sfâșiat atât de multe familii. L-am pierdut pe tatăl meu și el se află, sau se afla pe acea epavă. Cred că este lipsit de respect să facem divertisment dintr-o astfel de tragedie”, a declarat ea în urmă cu mai mulți ani.
Tatăl ei a murit pe Titanic, mama ei s-a stins din viață la 16 septembrie 1975 - la vârsta de 96 de ani, iar fratele ei a decedat la 14 aprilie 1992 - la vârsta de 81 de ani, chiar la împlinirea a 80 de ani de la coliziunea cu aisbergul.
«Titanic», din nou în cinematografe, după 25 de ani de la lansare
Publicul poate trăi din nou, în cinema, emoția filmului „Titanic”. Cu ocazia aniversării a 25 de ani de la premieră - când regizorul James Cameron, câştigător al Premiului Oscar, a schimbat cursul istoriei odată cu lansarea lui –„Titanic”, unul dintre cele mai vizionate filme ale tuturor timpurilor, revine pe marile ecrane. Îl puteți urmări acum în toate cinematografele din țară, în format 3D, dar și in formatele speciale IMAX 3D, 4DX si Dolby Atmos HFR. Lansat în 1997, „Titanic” a fost filmul cu cele mai mari încasări din istorie timp de 12 ani.
Ai un pont sau mai multe informații pe subiect, scrie-ne pe adresa pont@click.ro!
