Roșiile ciudate care par să evolueze invers. Unde cresc și cum arată
Într-un colț izolat al lumii, pe Insulele Galápagos, are loc un fenomen biologic cu adevărat remarcabil: roșiile sălbatice de aici par să sfideze legile evoluției, întorcându-se în mod misterios la trăsături pierdute în urmă cu milioane de ani.
Acest proces rar, surprins în timp real de cercetători, oferă o fereastră fascinantă spre mecanismele ascunse ale adaptării și supraviețuirii.
Evoluția care merge înapoi
Cercetătorii de la Universitatea din California, Riverside, împreună cu colegi de la Institutul Weizmann din Israel, au observat ceva neașteptat: speciile de roșii sălbatice Solanum cheesmaniae și Solanum galapagense, native arhipelagului Galápagos, au început să manifeste trăsături genetice considerate „dispărute” din arborele lor evolutiv, scrie Descoperă.ro.
Mai exact, în vestul arhipelagului, plantele produc alcaloizi – compuși chimici toxici care protejează împotriva prădătorilor – într-o formă ancestrală, asemănătoare cu cea a rudelor îndepărtate ale vinetei.
În schimb, în estul arhipelagului, aceleași specii sintetizează alcaloizi similari cu cei ai roșiilor cultivate obișnuite.
Atavismele: ecouri din trecut
Aceste reveniri la trăsături din trecut sunt cunoscute în biologie sub numele de atavisme – manifestări genetice care readuc la suprafață caracteristici ancestrale. Exemplele celebre includ puii de găină modificați genetic pentru a dezvolta dinți, o trăsătură pierdută de milioane de ani.
Imaginile le puteți vedea AICI
În cazul roșiilor galapagosiene, cercetătorii au identificat o enzimă-cheie responsabilă de producția de alcaloizi. Prin experimente de laborator și simulări computerizate, au demonstrat că modificarea a doar câtorva aminoacizi este suficientă pentru a reactiva versiunea „primitivă” a enzimei. O descoperire care nu doar uimește, dar deschide și perspective practice importante.
De ce tocmai în vestul insulelor?
Răspunsul pare să vină din geografie. Partea vestică a arhipelagului Galápagos este mai tânără (sub 500.000 de ani), dar și mult mai aridă și sterilă. Aceste condiții dure ar putea să fi impus o presiune de selecție puternică, forțând plantele să recurgă la „strategii genetice din trecut” pentru a supraviețui.
Astfel, nu doar una, ci mai multe gene din genomul acestor roșii par să fi revenit la formele lor străvechi.
Implicații pentru viitorul agriculturii și medicinei
Descoperirea are nu doar valoare teoretică, ci și aplicabilitate practică. Potrivit biochimistului molecular Adam Jozwiak de la UC Riverside, „dacă modifici doar câțiva aminoacizi, poți obține o moleculă complet diferită”. Acest tip de cunoaștere ar putea fi folosit pentru:
- crearea unor plante mai rezistente la dăunători,
- obținerea unor roade mai puțin toxice,
- dezvoltarea de noi tratamente farmaceutice bazate pe structuri chimice naturale.
„Dar mai întâi, trebuie să înțelegem cum funcționează natura. Iar acest studiu e un pas important în acea direcție”, adaugă Jozwiak.
Un paradox natural care ne pune pe gânduri
Publicată în prestigioasa revistă Nature Communications, cercetarea aduce în prim-plan nu doar o bizarerie biologică, ci și o întrebare fundamentală: poate evoluția să meargă cu adevărat înapoi?
În cazul acestor roșii, răspunsul pare să fie afirmativ – și într-un mod cât se poate de clar. O adaptare care sfidează așteptările și care ne amintește că, în fața naturii, „regulile” sunt uneori doar excepții care n-au fost încă descoperite.
