Singurul animal din lume care știe să acorde primul ajutor. Încearcă să-și trezească prietenii „leșinați”
De obicei, când vorbim despre primul ajutor, ne gândim la oameni. Poate și la delfini sau elefanți, animale cunoscute pentru inteligența și empatia lor.
Dar ce-ai spune dacă ți-am zice că un mic rozător este capabil de ceva ce seamănă izbitor de mult cu o intervenție paramedical.
Un nou studiu publicat în revista Science a dezvăluit un comportament uimitor la șoareci: aceștia încearcă să-și „resusciteze” prietenii leșinați. Practic, sunt singurele animale cunoscute până acum care trag limba unui semen inconștient pentru a-i deschide căile respiratorii – o metodă primitivă, dar eficientă, asemănătoare tehnicilor de prim ajutor folosite de oameni.
Ajutorul vine prin mușcături și limbă trasă
Cercetarea, coordonată de neurocercetătorul Wenjian Sun de la Universitatea din California de Sud (USC), a arătat că șoarecii conștienți își miros, aranjează și, în unele cazuri, chiar trag limba prietenilor aflați în stare de inconștiență. Aparent, această tehnică contribuie la deschiderea căilor respiratorii și accelerează trezirea.
„Încep prin a-și mirosi și a-și aranja prietenul, apoi interacționează tot mai intens și fizic. Ajung chiar să deschidă gura celuilalt animal și să-i tragă limba”, a explicat fiziologul Li Zhang.
În cadrul experimentelor, comportamentul a fost observat în 50% dintre cazuri, iar rezultatele au fost remarcabile: șoarecii care au primit „prim-ajutor” s-au trezit și s-au mișcat mai rapid decât cei lăsați singuri.
Un aspect fascinant al studiului este faptul că șoarecii au fost mult mai dispuși să ofere ajutor prietenilor cunoscuți decât indivizilor necunoscuți. Acest lucru sugerează că reacția lor nu este una reflexă, ci influențată de legăturile sociale.
„Această preferință pentru indivizi familiari sugerează că animalul nu reacționează pur reflexiv. În schimb, ia în considerare aspecte ale situației și identitatea celuilalt animal înainte de a acționa”, afirmă James Burkett, neurocercetător la Universitatea din Toledo, care nu a fost implicat în studiu.
Ce se întâmplă în creierul unui șoarece salvator
Pe lângă comportamentele observate, cercetătorii au identificat modificări semnificative în activitatea cerebrală și hormonală a șoarecilor salvatori. A fost detectată o activare intensă într-o zonă responsabilă pentru funcțiile involuntare, dar și o creștere a oxitocinei – hormonul atașamentului și al empatiei – în nucleul paraventricular.
În plus, s-a activat amigdala medială, o regiune diferită de cea implicată în reacțiile la stres. Asta indică faptul că instinctul de a acorda „prim-ajutor” este un comportament distinct, și nu doar o reacție la suferința altuia.
Impulsul de a ajuta – o moștenire mai veche decât credeam
Deși nu putem spune cu certitudine dacă șoarecii conștientizează ceea ce fac, faptul că aceștia repetă tentativa de „resuscitare” timp de mai multe zile și reacționează diferit în funcție de identitatea celuilalt, sugerează un comportament complex.
Mai mult, tentativele de ajutor au fost observate chiar și în cazul șoarecilor morți – însă, interesant, nu și în cazul celor care doar dormeau. Așadar, șoarecii par să sesizeze diferența între un animal inconștient și unul aflat în somn.
„Aceste descoperiri adaugă dovezi că impulsul de a-ți ajuta semenii aflați în suferință extremă este împărtășit de multe specii”, conchid neurocercetătorii William Sheeran și Zoe Donaldson într-un comentariu legat de studiile recente.
