Speciile de pomi fructiferi care rezistă la secetă și îngheț: „Putem transforma aceste soluri sărace în paradis agricol”
Agricultura românească se confruntă din ce în ce mai des cu capriciile climei, iar anul acesta nu face excepție. Vom avea mai puține caise, cireșe, vișine, piersici și nectarine autohtone pe mesele noastre.
Gerul neobișnuit din februarie și zăpada căzută în aprilie au afectat grav producția acestor soiuri. Însă, în mijlocul acestor vești îngrijorătoare, cercetătorii de la Stațiunea de Cercetare Dăbuleni aduc o rază de speranță: există alternative viabile, mai rezistente la secetă și îngheț, transmite Adevarul.
Sahara Olteniei – de la soluri sărace la paradis pomicol
În solurile nisipoase ale sudului Olteniei, supranumite „Sahara Olteniei”, cercetătorii au aclimatizat cu succes noi specii de pomi și arbuști fructiferi, care nu doar că rezistă la secetă și îngheț, ci și valorifică aceste soluri aparent neproductive.
„Putem transforma aceste soluri sărace în paradis agricol dacă cultivăm ce trebuie și aplicăm tehnologiile potrivite”, susține dr. ing. Aurelia Diaconu, directoarea stațiunii.\
Una dintre vedetele cercetării este curmalul chinezesc (Ziziphus jujuba) – o specie capabilă să reziste la temperaturi extreme, de la -20°C iarna până la +40°C vara, și să intre în vegetație abia în luna mai, evitând astfel „capcanele” iernilor blânde și primăverilor înșelătoare.
Specii exotice care se simt „acasă” în Oltenia
După ani de testări, Dăbuleniul a devenit laboratorul viu al pomiculturii viitorului. Aici s-au adaptat cu succes:
- Curmalul chinezesc – foarte rezistent și productiv;
- Banana nordului (Asimina triloba) – cu gust asemănător mango-ului;
- Kaki și rodiul – cu potențial comercial ridicat;
- Fisticul și migdalul – cu rezultate promițătoare în condiții dificile;
- Goji, aronia, murul, coacăzul și zmeura – testate pentru potențial și adaptabilitate.
„Avem în testare peste 10 ani aceste specii. Unele au performat excepțional, altele mai modest. Dar știm acum ce poate fi cultivat eficient pe sol nisipos și în condiții de stres termic”, a explicat Aurelia Diaconu.
Legume și plante medicinale pentru viitor
Pe lângă arborii fructiferi, Stațiunea Dăbuleni a devenit cunoscută și pentru introducerea unor culturi legumicole inedite:
- Cartoful dulce – cu producții de până la 30 tone/ha;
- Arahidele și fasolița – ideale pentru soluri ușoare și veri secetoase;
- Bamele, topinamburul, plantele medicinale – cu randamente bune și adaptabilitate ridicată.
Un exemplu remarcabil este fasolița, care a produs chiar și în condițiile în care fasolea și năutul au eșuat. În plus, are rol agronomic important prin îmbogățirea solului în materie organică.
Soluții pentru toată țara
Succesul de la Dăbuleni nu a trecut neobservat. Semințele și materialul săditor sunt trimise în toată țara, împreună cu tehnologiile de cultivare adaptate. Cercetătorii colaborează acum cu universități din Cluj pentru a crea modele de adaptare climatică și pentru alte regiuni din România.
„Oamenii au început să încerce aceste culturi în grădinile proprii, iar noutatea s-a propagat firesc. Așa a fost și cu cartoful dulce, care azi e prezent chiar și în piețele locale din Dăbuleni”, mai spune Aurelia Diaconu.
