Superalimentul preistoric cultivat acum 3.000 de ani care a schimbat definitiv dieta oamenilor

Cu mii de ani înaintea apariției agriculturii moderne, comunitățile preistorice din Europa cultivau cereale, creșteau animale și își organizau hrana după reguli surprinzător de complexe. Dieta lor era bazată în principal pe plante cultivate, carne și produse lactate, iar resursele erau gestionate cu o atenție pe care cercetătorii nu o bănuiau până acum.

Planta care a schimbat dieta în Epoca Bronzului. Foto: Pixabay

Noile analize realizate pe rămășițe umane și vegetale arată că oamenii fertilizau deliberat câmpurile încă din Neolitic și foloseau tehnici agricole avansate pentru acea perioadă. Studiul a mai scos la iveală o schimbare radicală produsă în Epoca Bronzului, când meiul a devenit un aliment esențial în hrană.

Câmpuri fertilizate și agricultură avansată încă din Neolitic

Comunitățile neolitice din ceea ce astăzi este nordul Poloniei au trecut printr-o schimbare majoră a dietei odată cu apariția meiului în Epoca Bronzului, potrivit unei noi cercetări care reconstruiește 3.000 de ani de alimentație și economie preistorică în regiunea Kujawy, relatează Science in Poland.

Descoperirile, publicate în revista Royal Society Open Science, se bazează pe analiza izotopică a rămășițelor umane și animale provenite din peste 30 de situri arheologice și oferă una dintre cele mai detaliate reconstrucții de până acum ale nutriției preistorice din nordul Europei Centrale.

Studiul a analizat rămășițele a 84 de persoane, alături de oase de animale și material vegetal, datând din perioada Neoliticului până în Epoca Bronzului (4100–1230 î.Hr.).

Cercetătorii au declarat că analiza izotopilor de carbon și azot din colagenul osos le-a permis să reconstruiască tiparele alimentare pe termen lung și să identifice schimbările din practicile agricole de-a lungul timpului.

„În Kujawy și în întreaga Polonie de Nord, din cauza condițiilor nefavorabile, materialele organice îngropate și oasele sunt slab conservate. Pentru a colecta numărul necesar de probe, a trebuit să analizăm numeroase colecții muzeale, adunate adesea de-a lungul deceniilor”, a spus Pospieszny.

Practici agricole neașteptate

Primele comunități din regiune practicau agricultura mixtă, combinând cultivarea cerealelor cu creșterea bovinelor. Cercetătorii au descoperit valori neobișnuit de ridicate ale izotopilor de azot în boabele de cereale, pe care le interpretează drept dovezi ale fertilizării deliberate a câmpurilor.

Aceste practici, potrivit autorilor, sugerează o înțelegere sofisticată a gestionării solului și o investiție semnificativă de muncă în agricultură.

Dieta acestor populații era dominată de resurse terestre, cu un consum limitat de pește sau alte alimente de apă dulce.

Cercetătorii au identificat, de asemenea, diferențe alimentare asociate populațiilor venite din alte regiuni, în special cultura Corded Ware, care a ajuns în Kujawy în jurul anilor 2800–2200 î.Hr. din regiunile de stepă apropiate Dunării.

Potrivit studiului, aceste grupuri nu s-au stabilit pe terenuri agricole deja defrișate, ci în zone periferice fertile, adaptându-se condițiilor locale, dar păstrând tipare alimentare distincte bazate pe consumul de carne și produse lactate.

Meiul, „superalimentul” care a schimbat dieta comunităților preistorice

O schimbare majoră a avut loc în Epoca Bronzului, când meiul a devenit o parte importantă a dietei. Cercetătorii descriu meiul drept o cultură foarte rezistentă și nutritivă, cu o perioadă scurtă de creștere.

„Meiul este un superaliment preistoric. Este foarte nutritiv și poate hrăni un grup mare de oameni. Are o perioadă foarte scurtă de creștere. Este o bună măsură de siguranță, de exemplu în caz de secetă, datorită rezistenței sale ridicate la temperaturi mari”, a spus unul din autorii studiului, Pospieszny.

Apariția bruscă a meiului în descoperirile arheologice sugerează că „planta a fost introdusă de un nou grup de populație, nu printr-o adaptare graduală a comunităților locale”, a spus el.

Cercetătorii au identificat două grupuri distincte de populație în Kujawy din Epoca Bronzului, cu modele diferite de consum alimentar, cultură materială și practici funerare.

„Am identificat două grupuri de oameni în Kujawy, două populații cu diete și sisteme economice diferite. Acestea aveau și unelte și artefacte din bronz ușor diferite. Cele două grupuri se diferențiau și prin modul în care își îngropau morții: unii îi înhumau în morminte comune folosite timp de multe generații, în timp ce alții foloseau înhumări duble neobișnuite în gropi alungite, în care decedații erau așezați cu picioarele unul spre celălalt. Aceste diferențe sugerează că alegerile alimentare erau strâns legate de identitatea de grup”, a explicat coordonatorul studiului.

Cercetătorii au găsit, de asemenea, dovezi că unele persoane aveau acces mai mare la carne decât altele în Epoca Bronzului, ceea ce sugerează apariția unor diferențieri sociale în interiorul comunităților.