Tu ştii de ce e trist copilul tău? Bullyingul, un fenomen care afectează tot mai mulți micuți

image
Bullyingul din copilărie poate avea urmări toată viaţa

Dacă ar şti să definească problema care le apasă sufletul, copiii, mari sau mici, ar rosti în cor: bullyingul. Din păcate nu-l înţeleg, nu ştiu cât de rău le face pe termen lung, nici cum să lupte împotriva lui. Însă voi, părinţii, îi puteţi ajuta!

Fenomenul numit „bullying” este foarte frecvent în şcolile şi în grădiniţele de la noi din ţară. Înseamnă să fii jignit, lovit, rănit, hărţuit, exclus sau umilit de cineva. Potrivit unor studii, în România, un copil din trei e umilit la şcoală în faţa colegilor. Cei mai afectaţi sunt băieţii cu vârste cuprinse între 9 şi 12 ani (34%), urmaţi de fetele de aceeaşi vârstă (24%).„Bullyingul este doar în relaţia copil-copil. Atunci când cel care jigneşte sau induce teamă e adultul, vorbim despre abuz. Problema e că bullyingul începe cu abuzul adultului. La şcoală, de exemplu, într-o clasă cu 30 de elevi, sunt 3-4 agresori. Profesorul este cel care dă tonul; dacă jigneşte un copil, în momentul în care iese din clasă agresorii continuă jignirile începute de adult”, explică Simona Ciff, doctor în ştiinţele educaţiei şi psiholog. Atrage atenţia că inclusiv părintele, acasă, poate continua agresiunea, prin cuvinte precum „mă faci de ruşine”, „nu eşti în stare” etc.

Cum se manifestă un copil care este victimă

De frică sau de ruşine, copiii rareori povestesc ce li se întâmplă. Sunt câteva semne care ar trebui să le dea de gândit părinţilor. „Îşi pierd interesul faţă de şcoală sau refuză să meargă la ore; pe cei mici îi doare burtica, fac temperatură, vărsături, diaree, pe cei mari îi doare capul sau se refugiază în tehnologie, refuză să înveţe, nu dorm, sunt apatici, mănâncă mai mult, în general junk food, plâng cu uşurinţă sau au crize de isterie, îşi lovesc jucăriile, se bat cu fraţii... aceste sunt cele mai frecvente semnale. Mulţi verbalizează, însă nu prin a povesti experienţele de la şcoală, ci spunând cuvinte ca: sunt urât, sunt prost, nu merit, n-o să reuşesc. Practic, se evaluează în funcţie de ce li s-a spus”, atrage atenţia Simona Ciff, trainer Paşaport pentru Succes.Inclusiv acum, când şcoala se face online, a crescut bullyingul de pe reţelele sociale. „Copiii se hărţuiesc şi se jignesc pe chat-uri, pe Instagram sau pe grupuri de Whatsapp, iar cei vulnerabili nu fac diferenţa dintre realitate şi jignire. Dacă i se spune unei fete că e urâtă, ea chiar crede că este”.

Ce măsuri trebuie să ia părinţii

Psihologul atrage atenţia că bullyingul din copilărie este o traumă care sapă la temelia încrederii şi respectului de sine, având urmări toată viaţa. Odată ce ai depistat existenţa problemei, sunt câteva măsuri pe care e bine să le iei.

  • Creşte stima de sine a copilului tău, indiferent dacă e victimă sau abuzator.
  • Ia-l în braţe în fiecare zi şi spune-i trei aprecieri!
  • Fă-l să simtă că ești alături de el. Nu-l certa și nu-l critica atunci când greșește. Spune-i că e normal, că toți oamenii greșesc și că-l iubești oricum. Însă atunci când greșim, trebuie să reparăm greșeala și să ne-o asumăm.
  • Niciodată nu te duce la culcare supărat pe copilul tău, pentru că dimineaţa se va trezi cu aceeaşi senzaţie neplăcută.
  • Încearcă să-i fii prieten şi nu-l judeca. Doar îmbunătăţindu-ţi relaţia cu el îl vei putea face să se deschidă în faţa ta şi să-ţi povestească prin ce trece.
  • Nu-l învăţa să se răzbune, ci să fie prietenos, să socializeze, să se poarte frumos.
  • „Caută oameni care te pot ajuta, specialişti, comunităţi de părinţi! Sănătatea emoţională a copilului tău e mai importantă decât notele la şcoală”, recomandă specialistul.
  • Dacă ai aflat ce coleg de clasă îl hărţuieşte, prima tendinţă este să mergi la şcoală să-ţi faci singur dreptate, să vorbeşti cu părinţii abuzatorului sau cu profesorul. Nu e o soluţie, spune psihologul Simona Ciff. „Copilul agresor este victimă la rândul lui şi, dacă îl cerţi, el nu va şti cum să se poarte, iar tu nu faci altceva decât să te transformi la rândul tău în agresor. Noi abuzăm pe cei care fac bullying, în loc să-i învăţăm cum să se schimbe. Dacă loveşte, pune-l să dea mâna, să spună trei aprecieri. Poţi să cauţi înţelegere la profesor, dar el trebuie să găsească o soluţie fiabilă, nu să meargă să-l certe pe agresor, ci să ajute să-l facă prieten cu victima. Doar aşa îl poate face să-şi schimbe comportamentul”, aflăm de la psihologul care a creat singurul program antibullying din Europa de Est, ce include şcoala, elevii şi părinţii.
  • Dacă învățătorul induce teamă, urlă la el și-l jignește, schimbă clasa sau școala. Evident, nu poți face asta în cazul copiilor mai mari, care au mai mulți profesori, unii mai buni, alții mai duri. „Nici nu e indicat să fii super protector, copilul trebuie să învețe să facă față și respingerilor, să poată merge mai departe chiar dacă cineva îl face prost. Va avea, în viață, șefi sau colegi care se vor purta urât, el nu trebuie să se lase doborât”, mai spune Simona Ciff.
borcea piscina JPG
IMG 0810 jpg
1 meghan kate jpg jpeg
ioana ginghina cu fiica jpg
gianina corondan tb1000 jpg
bravo ai stil foto facebook 40288700 (1) webp
andra maruta copii png
lacul vidra PNG
image
adevarul.ro
image
adevarul.ro
image
image
image
image
calendar ortodox 2021 27 iunie sfantul cuvios samson primitorul de straini png
Neversea2019 0706 184002 9091 AH   WEB size  jpg
foto1 front medvedev epa efe jpg
inchisoare shutterstock 1030254055 0 jpeg
1 meghan kate jpg jpeg
lacul vidra PNG