Ziua Pământului 2022. Regulile de care trebuie să ne amintim în această zi

Ziua P─âm├óntului 2022 este organizat─â, ca ├«n fiecare an, ├«n 22 aprilie. Tema de anul aceste este ÔÇťInvesti┼úi ├«n planeta noastr─âÔÇŁ ┼či evenimentul se focuseaz─â pe g─âsirea unor solu┼úii mai rapide pentru combaterea schimb─ârilor climatice.

image
Ziua Pământului are loc în 22 aprilie foto: pixabay

├Än cadrul evenimentului Ziua P─âm├óntului 2022 sunt implica┼úi peste un milliard de oameni, guverne, institu┼úii ┼či afaceri care vor s─â g─âseasc─â solu┼úii ÔÇťverziÔÇŁ care s─â ne ajute planeta. Scopiul acestui eveniment global e de a schimba vechile obiceiuri de consum ┼či a ajuta la a creea noi economii care s─â ajute planeta s─â se ├«ns─ân─âto┼čeasc─â.

Istoricul Zilei P─âm├óntului 

Prima Zi a P─âm├óntului a fost organizat─â ├«n 1970. Totul a pornit dup─â ce senatorul american Gaylord Nelson a fost ┼čocat de urmele l─âsate de o scurge de petrol ├«n Santa Barbara, California.

Inspirat de mi┼čc─ârile studen┼úe┼čti ├«mpotriva r─âzboiului, Nelson a decis s─â foloseasc─â acelea┼či tactici pentru a ridica problema polu─ârii din aer ┼či ap─â. Al─âturi de congresmanul Pete McCloskey ┼či un t├ón─âr activist pe nume Denis Hayes, a organizat un eveniment ├«ntr-un campus, ├«n 22 aprilie, o zi care pica fix ├«ntre vacan┼úa de prim─âvar─â ┼či sesiune, pentru a se asigura c─â vor fi prezen┼úi c├ót mai mul┼úi studen┼úi.

Hayes a fost cel care a recunoscut poten┼úialul mi┼čc─ârii de a deveni una na┼úional─â ┼či a angajat 85 de oameni care s─â promoveze evenimentul. Astfel, 20 de milioane de americani, 10% din popula┼úia SUA la acea vreme, au ie┼čit ├«n strad─â pentru a protesta ├«mpotriva impactului asupra mediului a celor 150 de ani de industrie. Sute de facult─â┼úi s-au al─âturat cauzei, iar Ziua P─âm├óntului 1970 a fost primul eveniment care a adus oameni din SUA, din toate mediile ┼či de toate v├órstele, ├«mpreun─â, pentru a lupta ├«mpotriva polu─ârii.

Datorită evenimentului, a fost creată, la finalul lui 1970, Agenţia Naţională a Statelor Unite pentru Protecţia Mediului, iar amendamentul pentru apă potabilă a fost trecut doi ani mai târziu.

Ziua Pâmântului a atins un nivel global în 1990, cu 200 de milioane de oameni din 141 de ţări implicaţi în eforturi de reciclare.

În momentul de faţă, în eveniment sunt implicate 193 de ţări, iar peste un milliard de oameni sunt voluntari, annual.

Cum s-a degradat planeta noastră în ultima sută de ani

P├óm├óntul a fost extreme de afectat de industria grea, din ce ├«n ce mai des r─âsp├óndit─â ├«n ultimii o sut─â de ani. Cea mai discutat─â schimbare este cre┼čterea temperaturilor.

Temperatura medie a perioadei dintre februarie 2021 ┼či februarie 2022 a fost cu 1,1 ÔÇô 1,2 grade Celsius mai mare dec├ót ├«n perioada 1850-1900. Aceste valori por p─ârea mici, dar, de exemplu, diferen┼úa dintre temperature din ultima er─â glaciar─â ┼či cea de la finalul secoului 19.

Problema este c─â cea mai mare parte a cre┼čterii temperaturii s-a produs ├«n ultimele decenii, deci ├«n ritm accelerat.

├Än plus, unele regiuni s-au ├«nc─âlzit mai mult, cum ar fi Arctica, unde s-ar putea s─â nu mai existe deloc ghea┼ú─â p├ón─â ├«n 2040. Cre┼čterea temperaturii globale afecteaz─â nu doar gheta┼úii, dar ┼či speciile de animale care tr─âiesc ├«n zon─â.

Mai mult, ├«nc─âlzirea global─â duce la recolte distruse ┼či la fenomene naturale extreme, care afecteaz─â ├«ntreaga popula┼úie.

├Än 12 decembrie 2015, 195 state au adoptat Acordul de la Paris. Prin el, aceste ┼ú─âri spun c─â se vor ghida dup─â o serie de reguli pentru a limita cre┼čterea temperaturii globale la o valore de sub 2 grade Celsius. ├Äns─â, p├ón─â la aceast─â dat─â, eforturile de a reduce emisiile de CO2 nu au reu┼čit s─â ├«ncetineasc─â ├«nc─âlzirea global─â.

Cum putem ajuta P─âm├óntul prin ac╚Ťiunile noastre, ├«n 2022

Ideea evenimentului Ziua P─âm├óntului e c─â orice poate fi implicat ├«n lupta ├«mpotriva schimb─ârilor climatice ┼či c─â putem aduce ├«mbun─ât─â┼úiri reale prin mici gesturi ┼či ac┼úiuni care, puse cap la cap ┼či cumulate, s─â ├«nsemne extreme de mult pentru planeta noastr─â.

Ca indivizi, cea mai important─â regul─â pe care trebuie s─â o respect─âm este s─â ne facem dorin┼úele auzite ┼či s─â tragem la r─âspundere guvernele ┼či autorit─â┼úile locale. De asemenea, putem dona unor ONG-uri locale, care lupt─â ├«mpotriva schimb─ârilor climatice.

Putem planta ceva, fie c─â e un copac (c├ót mai mul┼úi, ei pot aduce temperaturile din ora┼če la medii anulate la valori mult mai joase, de chiar 0.2 grade Celsius), fie c─â e vorba de o plant─â ├«n gr─âdin─â. Ne putem planta propriile legume sau fructe, ceea ce ajut─â la reducerea amprentei de carbon.

Putem g─âsi mijloace alternative de transport, ├«n locul unei ma┼čini personale. O biciclet─â este una dintre cele mai bune alternative, dar putem folosi ┼či mijloace de transport ├«n comun.

Putem folosit pungi de p├ónz─â c├ónd mergem la cump─âr─âturi, ├«n locul celor de plastic, chiar dac─â e biodegradabil. Putem folosi sticle de ap─â reutilizabile ┼či putem merge cu propria can─â pentru a ne lua cafeau de diminea┼ú─â din drum spre munc─â.

Putem opta pentru variante vegane sau vegetariane, pentru lapte din nuci sau ovăz sau pentru burger vegani. Putem merge mai des la piaţă sau putem cumpăra produse proaspete, legume sau fructe, ale unor producători locali.

Putem ├«ncerca s─â nu mai pic─âm ├«n plasa reducerilor ┼či s─â ne cum─âp─âram tone de haine, doar pentru c─â sunt ieftine, mai ales pentru c─â ele sunt produse ale fast-fashion (n.red: mod─â rapid─â), industria care afecteaz─â cel mai mult mediul ├«n momentul de fa┼ú─â.

Ai un pont sau mai multe informa╚Ťii pe subiect, scrie-ne pe adresa pont@click.ro! 

FotoJet (5) jpg
peter imre2  crop 1656742777 jpeg
piscina borcea pelinel jpg
iolanda anamaria babau jpg
ana crudu familie nunta jpg
rechin taur jpeg
whatsapp down 799948 jpeg
hurghada rechini JPG
image
adevarul.ro
image
adevarul.ro
image
image
image
image
rechin taur jpeg
rechini marea rosie2 png
image png
peter imre2  crop 1656742777 jpeg
hurghada rechini JPG
iolanda anamaria babau jpg