26.000 de crime de război, doar 15 «călăi» arestaţi!

Ucraina investighează aproximativ 26.000 de presupuse crime de război de când a început “operaţiunea militară specială” a Rusiei în această ţară. Iuriy Bilousov, şeful departamentului pentru crime de război al biroului procurorului general de la Kiev, a declarat că 135 de persoane au fost acuzate, dar doar 15 dintre acestea sunt acum în custodie.

image
Rusia a negat că ar fi vizat civili sau că ar fi fost implicată în crime de război. Foto: EPA - EFE

Imagini de coşmar au circulat de la începerea războiului din Ucraina, în 24 februarie.  Ucraineni morţi pe străzile din Bucha, unii dintre ei fiind cu mâinile legate, sau gropile comune unde zac cadavrele aruncate de militarii ruşi. Aşa ceva nu credeam că vom mai vedea în secolul 21. Preşedintele american Joe Biden l-a catalogat pe Vladimir Putin drept “criminal de război”, iar preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a numit situaţia din Bucha un act de genocid.Prima anchetă independentă privind acuzaţiile de încălcare a dreptului umanitar de către Rusia în Ucraina, publicată în aprilie, a scos la iveală dovezi ale unor multiple crime de război. Raportul preliminar al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a constatat că bombardarea unui spital pentru copii şi a unui teatru din oraşul-port Mariupol, aflat sub asediu, reprezintă crime de război, la fel ca şi mutarea forţată a miilor de ucraineni în Rusia.

El e primul ruscondamnat  

Ieri, Iuriy Bilousov, şeful departamentului pentru crime de război al biroului procurorului general de la Kiev, a declarat că 135 de persoane au fost acuzate, dar doar 15 dintre acestea sunt acum în custodie, 120 fiind în libertate. El a declarat pentru agenţia de ştiri Reuters că 13 cazuri au fost înaintate instanţelor şi şapte verdicte au fost pronunţate de când a început invazia Rusiei în Ucraina. În luna mai, un soldat rus de 21 de ani, capturat, a devenit prima persoană condamnată într-un proces pentru crime de război în Ucraina. El va face închisoare pe viaţă pentru uciderea unui civil neînarmat. “Uneori am fost întrebaţi de ce urmărim penal astfel de ... ofiţeri de rang inferior. Facem asta doar pentru că ei se află fizic aici. Dacă generalii ar fi fost aici şi am fi reuşit să îi capturăm pe aceştia, cu siguranţă i-am fi urmărit penal pe generali”, a declarat Bilousov.La sfârşitul lunii mai 2022, procurorul şef al Ucrainei declara că au fost raportate aproximativ 15.000 de crime de război, zilnic fiind raportate până atunci, între 200 şi 300 de astfel de atrocităţi. Se pare că cele mai multe au fost identificate în regiunea Donbas, care a fost şi scena unor lupte violente între trupele ruse şi ucrainene. Lista suspecţilor include “militari de rang înalt, politicieni şi agenţi de propagandă ai Rusiei”, a adăugat ea.  

Amnesty International și-a cerut scuze

image

Raportul dat publicității de Amnesty International privind  punerea în pericol a civililor ucraineni a fost criticat aspru chiar de președintele Volodimir Zelenski. A urmat demisia șefului biroului Amnesty de la Kiev, iar ieri grupul pentru drepturile omului a revennit cu scuze pentru “suferința și furia” provocate. “Amnesty International regretă profund suferința și furia pe care le-a provocat comunicatul nostru de presă privind tacticile de luptă ale armatei ucrainene. Prioritatea Amnesty International în acest conflict și în orice conflict este de a se asigura că civilii sunt protejați”, a declarat grupul.Zelenski a acuzat grupul că încearcă să dea vina pe Ucraina, iar șefa Amnesty de la Kiev, Oksana Pokalchuk, a demisionat, spunând că raportul a fost un cadou de propagandă pentru Moscova. Ea a declarat că Amnesty a creat, fără să vrea, “un material care suna ca un sprijin pentru relatările rusești despre invazie”. “În efortul de a proteja civilii, acest studiu a devenit un instrument al propagandei rusești. Mă doare să recunosc, dar nu am fost de acord cu conducerea Amnesty International în privința valorilor. De aceea am decis să părăsesc organizația”, a spus Oksana.

Flash news

Antonio Guterres, secretarul general ONU, cere ca inspectorii internaţionali să aibă acces la centrala nucleară Zaporojie. Ucraina şi Rusia s-au acuzat reciproc în ceea ce priveşte atacurile asupra centralei. Se pare că mai multe rachete ruseşti au avariat senzori importanţi pentru radiaţii. De asemenea, un muncitor a fost rănit.

Ca urmare a atacului de la cea mai mare centrală nucleară din Europa, Zelenski îşi doreşte un răspuns internaţional mai puternic şi agresiv pentru a nu se produce o tragedie: „Teroarea nucleară rusă necesită un răspuns mai puternic din partea comunităţii internaţionale - sancţiuni asupra industriei nucleare ruseşti şi a combustibilului nuclear”, a scris Zelenski pe Twitter.

De asemenea, Zelenski a afirmat că Ucraina are nevoie de mai multe arme pentru a putea face faţă Rusiei, care nu s-a oprit din “operaţiunea militară specială” ce a început la 24 februarie, deoarece Putin a intesificat atacurile în Doneţk.

Conducerea militară a Rusiei a avut parte de schimbări importante. Acest lucru s-a întâmplat din cauza eşecurilor armatei sale în Ucraina, conform unui raport al Institutului American pentru Studiu Războiului (ISW). Se pare că şase comandanţi ruşi au fost concediaţi.

Ruşii au pierdut echipamente şi depozite de muniţii în Herson, au anunţat ucrainenii: 24 de tancuri, 1 tanc T-62, dar şi 5 vehicule blindate. Ucrainenii au respins atacurile armatei ruse şi au ucis şi 24 de soldaţi.  

andreea berecleanu si catalin maruta jpg
corina caragea jpg
patriarhul daniel bor biserica ortodoxa romana
Merisoreanu si Ionela Prodan
BeFunky collage (28) jpg
teo trandafir jpg
viorel lis si oana lis
Sanziana Buruiana party 2 jpg
Misiunea DART FOTO NASA/Johns Hopkins Applied Physics Lab
311060713 10225862509742554 1763676810025952230 n jpg
image
image
image
image
meghan markle 4 jpg
Medicamente pentru Ucraina
must (pixabay)
patriarhul daniel bor biserica ortodoxa romana
calendar ortodox 2021 06 octombrie toma de gabriel toma chituc jpeg
NASA (sursa FOTO captura video CNET Highlights)