Alegeri prezidentiale SUA / Cum ar putea fi afectată România de venirea lui Donald Trump la Casa Albă
Zarurile au fost aruncate. Americanii l-au ales pe Donald Trump să fie președintele SUA pentru viitorii 4 ani. La Casa Albă se schimbă cadrele și, după 8 ani cu democratul Obama, acum, a venit rândul republicanilor să reintre în prim-planul politicii americane, de ce nu, mondiale.
Alegerea lui Donald Trump în fruntea SUA va schimba relațiile dintre cea mai mare putere economică și militară și restul Mapamondului. Trecând peste retorica virulentă folosită de Donald Trump în campania electorală, câteva dintre mesajele transmise de președintele ales al SUA ar trebui să pună România pe gânduri.
Ca dovadă, reacția președintelui Klaus Iohannis după aflarea rezultatelor a fost una rezervată. „L-am felicitat în această dimineață pe Președintele ales al Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, pentru victoria obținută. România va continua să fie un aliat și un partener strategic de încredere și predictibil al SUA”, a scris Klaus Iohannis, pe contul său de Facebook. Mesajul de felicitare a fost unul care s-a axat în jurul „Parteneriatului Strategic pentru Secolul XXI” încheiat între SUA și România.
Sloganul lui Trump „Să nu vină străinii să ne ia joburile” va avea ecouri și în România
În campania electorală, dar și în discursul său de învingător, Donald Trump a repetat că le va reda locurile de muncă americanilor, pierdute în dauna străinilor. Planul lui Trump este de a forța companiile și marile corporații autohtone să angajeze cât mai mulți cetățeni americani. Deși rata șomajului a scăzut în ultimii 7 ani considerabil, ajungând în jurul valorii de 5%, discursul lui Trump a prins bine la mase.
În ciuda asigurărilor repetate că le va reda americanilor locurile de muncă, afaceristul Trump s-a folosit de o agenție de recrutare pentru a convinge expați să accepte joburile oferite de magnat la clubul său Mar-a-Lago. Majoritatea acestor muncitori au provenit din România și Africa de Sud. Întrebat în campanie de ce nu a angajat americani în afacerile pe care le derulează în industria ospitalieră, Trump a explicat că niciun american nu accepta locurile de muncă pe care le oferă.
Congresul SUA a stabilit un prag de 66.000 de vize H-2B pe care le oferă muncitorilor slab-calificați, cu salarii mici, majoritatea în industria ospitalieră. Aceste vize le permit muncitorilor să stea legal pe teritoriul SUA atâta timp cât au un loc de muncă.
Aceeași retorică îndreptată împotriva străinilor este folosită și în România, în campania electorală pentru alegerile parlamentare. Văzând că a avut succes tocmai pe „Tărâmul Făgăduinței”, politicienii români care sunt recunoscuți mai mult prin vorbe și nu prin fapte vor turui la greu acest discurs. Ceea ce nu spun politicienii români este că investiţiile străine făcute la noi în țară ajută economia și sunt un barometru al atractivităţii mediului de afaceri autohton. Sunt corelate cu mersul economiei şi pot să stimuleze la rândul lor PIB-ul.
Românii visau la eliminarea vizelor din America. Vom „visa” în continuare?
Autoritățile române au sperat în ultimii ani că vor încheia cu omologii americani procesul de eliminare a vizelor. Odată cu venirea la putere a administrației Trump, aceste speranțe se vor fi năruit.
Retorica folosită de Donald Trump în campania electorală a fost una anti-imigranți. Președintele ales al SUA a promis că îi va deporta pe toți cei 11 milioane de mexicani. Dincolo de discursul de campanie, se pare că viitoarea administrație Trump va face eforturi să deporteze 1.2 milioane de oameni anual.
În plus, Donald Trump a anunțat că le va îngreuna misiunea companiilor americane în demersurile de a obține vize pentru angajații străini. Imigranții care vin pe cont propriu în găsirea unui loc de muncă vor trebui să parcurgă un proces extrem de dur, inclusiv acela de a fi supuși la un test ideologic.
„Ar merita să primească vize de imigranți numai aceia de la care vom spera că vor face ca țara noastră să strălucească”, a spus Donald Trump.
Trump a anunțat că va suspenda orice discuție pe seama Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP)
„Dacă voi câștiga, voi retrage SUA din TTIP, care este un alt dezastru conceput din tot felul de interese. E un viol pe care oamenii bogați l-au făcut asupra țării noastre”, a spus Trump în campanie, el însuși unul dintre cei mai bogați oameni ai Americii.
Negocierile dintre SUA și UE au început în anul 2013 și trebuiau finalizate în 2015. Discuțiile s-au prelungit și ar fi trebuit finalizate în anul 2017. Această înțelegere comercială dintre SUA și UE presupune eliminarea tarifelor și a altor bariere birocratice impuse, astăzi, comerțului transatlanic și investițiilor străine. Practic, TTIP ar fi înlesnit posibilitatea companiilor de pe ambele părți ale Atlanticului să acceseze atât piețele europene cât și cele americane liber.
Deși acest acord de liber-schimb stârnește unele controverse, el ar fi creeat locuri de muncă în Uniunea Europeană și ar fi ridicat cu 0.5% media salariilor in Uniune.
Odată cu venirea lui Trump la Casa Albă, aceste discuții vor fi suspendate. Retorica lui de campanie a fost împotriva corporațiilor și a multinaționalelor, care ar fi avut, la rându-i de câștigat de pe urma TTIP-ului.
Relaxarea regimului de sancțiuni impuse Rusiei
La inițiativa administrației Obama, SUA și UE au impus Rusiei o serie de sancțiuni și de embargouri economice după ce armata lui Vladimir Putin a invadat Crimeea și a început războiul din estul Ucrainei.
Declarațiile călduroase transmise între Trump și Putin în campania electorală este un prim argument că americanii ar putea să o lase mai moale. Interesele mari economice ar putea să îl facă pe Donald Trump să accelereze investițiile în activele energetice ale Rusiei și planurile de exploatare de noi resurse de petrol să fie reluate.
Un al doilea argument este că Trump a anunțat în campanie că SUA își doresc să se concentreze mai mult pe problemele interne ale țării. România și SUA au avut o cooperare din ce în ce mai strânsă în domeniul apărării în ultimii ani, argumentul fiind o posibilă agresiune a Rusiei. Este posibil ca SUA să nu mai fie atât de implicată în Estul Europei.
