Atacuri ruse de amploare asupra Kievului. Primarul orașului face pentru prima dată apel la evacuare
Lovituri ruse de amploare au vizat capitala Ucrainei în cursul nopții, provocând cel puțin patru decese și rănirea a 24 de persoane. Atacurile au afectat grav infrastructura energetică a Kievului, unde aproximativ jumătate dintre clădirile de locuințe au rămas fără încălzire, în plin episod de ger, cu temperaturi cuprinse între -7 și -12 grade Celsius. Situația l-a determinat pe primarul orașului să lanseze, pentru prima dată de la începutul invaziei ruse din 2022, un apel public la evacuarea temporară a populației.
„Jumătate dintre clădirile rezidenţiale din Kiev - aproape 6.000 - sunt în prezent fără căldură”, a declarat primarul Vitali Kliciko. Acesta i-a îndemnat pe locuitori să părăsească provizoriu orașul, pe fondul deteriorării rapide a condițiilor de trai.
Operatorul privat de energie DTEK a anunțat că 417.000 de gospodării din Kiev au rămas fără electricitate, atât din cauza atacurilor, cât și a vremii extreme. Potrivit președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, aproximativ 40 de obiective au fost lovite, inclusiv 20 de clădiri rezidențiale și ambasada Qatarului, scrie AFP.
S-au depistat 4 morți și 24 de răniți
Forțele aeriene ucrainene au raportat că Rusia a lansat în total 36 de rachete și 242 de drone, dintre care 18 rachete și 226 de drone au fost interceptate. Poliția a confirmat bilanțul de patru morți și 24 de răniți.
În cursul acestor atacuri a fost folosită, pentru a doua oară de la începutul războiului, racheta hipersonică de ultimă generație Oreșnik. Moscova susține că a lovit „ținte strategice” și afirmă că a utilizat această armă ca represalii la ceea ce numește „atentatul terorist comis de regimul de la Kiev” împotriva unei reședințe a președintelui Vladimir Putin la finalul lunii decembrie, acuzație respinsă de Ucraina și de statele occidentale, care o cataloghează drept „o minciună”.
Racheta Oreșnik, capabilă să transporte focoase nucleare și să atingă viteze de aproximativ 13.000 km/h, nu ar fi avut încărcătură nucleară în aceste atacuri. Zelenski a confirmat folosirea acestei rachete și a precizat că în regiunea Liov, din vestul țării, au fost raportate distrugeri, fără a fi clar ce obiectiv a fost vizat.
„Atacul a avut loc exact în momentul în care un val de frig important s-a abătut asupra ţării”, a subliniat președintele ucrainean, cerând totodată o reacție fermă din partea comunității internaționale.
La rândul său, ministrul de externe Andrii Sîbiha a avertizat că „Un astfel de atac în apropiere de frontiera Uniunii Europene şi NATO reprezintă o ameninţare gravă pentru securitatea continentului european şi un test pentru alianţa transatlantică”.
Racheta hipersonică Oreșnik, folosită din nou pe frontul ucrainean
Racheta Oreșnik a fost utilizată pentru prima dată în 2024, într-un atac asupra unei uzine militare din orașul Dnipro. Ulterior, la mijlocul lunii decembrie, arma a fost desfășurată în Belarus, stat aliat al Rusiei, potrivit anunțului făcut atunci de președintele belarus Aleksandr Lukașenko.
Pe fondul bombardamentelor aproape zilnice asupra infrastructurii energetice ucrainene, peste un milion de persoane din centrul țării au rămas recent fără apă și căldură. În replică, Ucraina și-a intensificat la rândul ei atacurile asupra obiectivelor energetice ruse. În regiunea rusă Belgorod, situată la granița cu Ucraina, aproximativ 550.000 de locuitori au rămas fără electricitate și încălzire, potrivit guvernatorului local Viaceslav Gladkov.
Escaladarea are loc într-un moment în care eforturile diplomatice promovate în ultimele luni de președintele american Donald Trump par să stagneze. Rusia a reiterat că respinge orice desfășurare de trupe occidentale în Ucraina, avertizând că acestea vor fi considerate „ținte legitime”. Reacția vine după propunerea avansată de așa-numita „Coaliție de Voință”, formată din state care sprijină Kievul, privind trimiterea de soldați în Ucraina după încheierea războiului.
În prezent, Rusia controlează aproximativ 20% din teritoriul ucrainean și continuă să ceară retragerea forțelor Kievului din zonele pe care le mai deține în estul regiunii Donețk, precum și angajamente legale că Ucraina nu va adera la NATO.
