Avertizare cruntă pentru Europa. Câți oameni vor muri până la finalul secolului din cauza temperaturilor extrem de ridicate
Temperaturile extrem de ridicate riscă să omoare cu 50% mai mulți oameni până la sfârșitul secolului. Mai exact, potrivit specialiștilor, viețile pierdute din cauza căldurii puternice o să depășească numărul celor salvate datorită faptului că iernile au devenit mai blânde.
Cu 80.000 mai multe decese, pe an, cauzate de temperatură
Cercetătorii au estimat că 8.000 de persoane, în plus, vor muri în fiecare an ca urmare a „temperaturilor sub nivelul optim”, chiar și în cadrul celui mai optimist scenariu de reducere a poluării care încălzește planeta.
Scenariul cel mai plauzibil pe care l-au luat în considerare a indicat 80.000 mai multe decese cauzate de temperatură pe an. Constatările contestă un argument popular printre cei care susțin că încălzirea globală este bună pentru societate, deoarece mai puțini oameni vor muri din cauza frigului.
Studiu: „Vom asista la o creștere a deceselor legate de temperatură"
„Am vrut să testăm acest lucru”, a declarat Pierre Masselot, statistician la London School of Hygiene & Tropical Medicine și autor principal al studiului. „Și arătăm în mod clar că vom asista la o creștere netă a deceselor legate de temperatură în contextul schimbărilor climatice”.
Studiul se bazează pe cercetări anterioare în care oamenii de știință au legat temperatura de ratele de mortalitate pentru diferite grupe de vârstă în 854 de orașe din Europa. Ei au combinat aceste date cu trei scenarii climatice care cartografiază posibilele schimbări ale structurii populației și ale temperaturii de-a lungul secolului.
În toate cele trei scenarii, aceștia au constatat că temperaturile inconfortabile ar ucide mai mulți oameni decât în prezent. Oamenii de știință au avertizat că incertitudinile din date sunt mari, potrivit Digi24.ro.
Unde va crește cel mai mult numărul deceselor
Se preconizează că numărul net de decese va crește cel mai mult în sudul Europei calde, în special în jurul Mediteranei, cu un al doilea punct fierbinte în Europa centrală, care cuprinde Elveția, Austria și părți din sudul Germaniei și Polonia. Între timp, în Europa de Nord, mai răcoroasă, se preconizează o ușoară scădere a numărului de decese.
„În Norvegia, de exemplu, am putea observa un beneficiu foarte mic”, a declarat Masselot. „[Dar acest lucru] este complet umbrit de această creștere masivă pe care o vedem în țările din sud.” Căldura și frigul sunt ucigași tăcuți care afectează organismul cu mult înainte de a atinge extremele care provoacă hipotermie și insolație.
Ce mai arată studiul
Numărul deceselor excesive crește în timpul valurilor de căldură, în special în rândul persoanelor în vârstă sau bolnave, deoarece vremea caldă suprasolicită organismul și le împiedică să se odihnească. Valurile de frig cresc tensiunea arterială și contribuie la o serie de probleme cardiace și pulmonare.
„Pe scurt, creșterea temperaturilor ridicate va ucide mai mulți oameni decât va salva diminuarea temperaturilor scăzute”, a declarat Tim Osborn, climatolog la Universitatea din East Anglia, care nu a fost implicat în cercetare.
„Deși acest nou studiu nu este ultimul cuvânt în această privință ... el deschide noi drumuri prin analizarea vulnerabilității oamenilor la temperaturi extreme în funcție de vârstă și de oraș, cu detalii mai multe decât lucrările anterioare”.
„Risc crescut de boli cardiovasculare, avorturi spontane și o sănătate mintală precară”
Analiza, care a fost limitată la orașele europene, nu a luat în considerare regiunile rurale, care sunt mai puțin expuse la efectul de insulă de căldură urbană, sau alte părți ale planetei, unde căldura este o problemă mai presantă. În total, aceștia au estimat că scenariul de încălzire ridicată ar duce la moartea a încă 2,3 milioane de persoane din cauza temperaturilor periculoase în Europa între 2015 și 2099.
„Risc crescut de boli cardiovasculare, avorturi spontane și o sănătate mintală precară” Madeleine Thomson, expert în climă și sănătate la organizația non-profit de cercetare Wellcome, a declarat că numărul deceselor este doar unul dintre pericolele creșterii temperaturilor.
„Căldura extremă ucide, dar provoacă și o gamă largă de probleme grave de sănătate. Ea a fost asociată cu un risc crescut de boli cardiovasculare, avorturi spontane și o sănătate mintală precară.”
Ce mai punctează oamenii de știință
Negaționiștii științei climatice s-au opus reducerii poluării pe motiv că încălzirea globală va salva vieți, deoarece frigul ucide mai mulți oameni decât căldura. Oamenii de știință spun că ratele diferite de răspuns la schimbările de temperatură înseamnă că decesele cauzate de căldură vor crește mult mai repede decât cele cauzate de frig vor scădea, în special la temperaturi ridicate.
„Există, de asemenea, argumente legitime conform cărora acest efect net are doar o relevanță limitată”, a declarat Erich Fischer, climatolog la Institutul Federal Elvețian de Tehnologie din Zurich (ETHZ), care nu a fost implicat în studiu.
Scenariile care reduc poluarea cu carbon
„Dacă un nou medicament cu efecte secundare grave care duc la nenumărate decese ar fi aprobat, cu greu aș putea susține că medicamentul salvează aproximativ la fel de multe vieți sau că efectul net ar putea fi chiar ușor pozitiv pe termen scurt, în ciuda numeroaselor decese.”
Studiul a explorat modul în care ar putea fi salvate vieți dacă oamenii s-ar adapta la schimbările de temperatură și și-ar reduce expunerea la temperaturi inconfortabile. Conform studiului, în cel mai fierbinte scenariu, doar nivelurile „neplauzibil de puternice” de adaptare ar putea opri tendința de creștere a numărului net de decese.
În scenariile care reduc poluarea cu carbon, o scădere cu 50% a expunerii la temperaturi a fost suficientă pentru ca decesele nete să scadă. „Vestea bună este că ne putem adapta”, a declarat Víctor Resco de Dios, inginer de mediu la Universitatea din Lleida, care nu a fost implicat în studiu.
„Adaptarea începe cu soluții relativ simple - deși acestea nu sunt gratuite - cum ar fi instalarea aerului condiționat sau crearea de spații care servesc drept adăposturi climatice”. „Dar trebuie să abordăm și soluții mai complexe - cum ar fi creșterea suprafețelor verzi din orașe pentru a atenua insula de căldură urbană - și adaptarea sistemelor de sănătate”, a adăugat el.
