Cel mai vechi mister din lume a fost descifrat parțial cu ajutorul inteligenței artificiale. Ce descoperire fabuloasă au făcut cercetătorii
Geoglifele Nazca, celebrele desene uriașe săpate în deșertul din sudul Peru, au fost mult timp un subiect de fascinație și mister pentru arheologi și cercetători. Aceste forme colosale, reprezentând animale, siluete umane și motive abstracte, au fost create cu aproximativ două milenii în urmă, iar scopul lor a rămas o enigmă. Recent, însă, tehnologia modernă, în special inteligența artificială (IA), a permis descifrarea mai rapidă și mai eficientă a acestor geoglife, oferind noi perspective asupra civilizației Nazca.
Un studiu publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences detaliază utilizarea unui model de IA pentru a analiza imagini aeriene de înaltă rezoluție ale regiunii Nazca. Rezultatul a fost descoperirea a 303 noi geoglife figurative, aproape dublând numărul celor cunoscute anterior. Această realizare marchează un salt semnificativ în înțelegerea și documentarea acestor structuri misterioase, notează earth.com.
Profesorul Masato Sakai de la Universitatea Yamagata din Japonia, care a dedicat peste 20 de ani cercetării geoglifelor de pe platoul arid Pampa Nazca, a colaborat cu IBM Research pentru a dezvolta și antrena modelul de IA. Inițial, cartografierea acestor forme se baza pe imagini aeriene și satelitare, dar multe dintre ele, mai ales cele slabe sau incomplete, rămâneau nedetectate. Multe dintre aceste figuri de relief, uneori de dimensiunea unui autobuz urban, se ascund cu ușurință în culorile prăfuite ale deșertului.
Descoperiri spectaculoase accelerate de inteligența artificială
În urma analizei, cercetătorii au identificat două tipuri principale de geoglife: cele de tip linie, mari și vizibile, și cele de tip relief, mai mici și mai greu de observat. Geoglifele de tip relief, care reprezintă în principal figuri umane, capete decapitate și animale domestice, sunt situate la o distanță medie de 43 de metri de traseele utilizate de populațiile antice. Acestea sugerează că grupuri mici de oameni le-au folosit ca materiale didactice sau ca îndemnuri spirituale în timpul călătoriilor lor obișnuite.
În contrast, geoglifele de tip linie, care reprezintă în principal animale sălbatice, sunt situate la o distanță medie de 34 de metri de rețeaua elaborată de trapezoide și linii, indicând faptul că au fost construite și utilizate la nivel comunitar pentru activități rituale.
Această descoperire subliniază importanța tehnologiilor moderne în cercetarea arheologică și deschide noi căi pentru înțelegerea profundă a civilizațiilor antice. Cu ajutorul IA, cercetătorii pot analiza rapid și eficient mari cantități de date, identificând modele și structuri care ar fi fost greu de observat prin metode tradiționale. Astfel, misterele civilizației Nazca devin treptat mai clare, oferind o fereastră fascinantă către trecutul îndepărtat al umanității.
