Muntele sfânt devine complex turistic de lux? Credincioșii din lumea întreagă sunt indignați
De ani de zile, vizitatorii au urcat pe Muntele Sinai alături de ghizi beduini pentru a privi răsăritul de soare peste peisajul stâncos, pentru drumeții prin deșert sau pentru semnificația religioasă a acestui loc. Astăzi, unul dintre cele mai sacre locuri din Egipt, venerat de evrei, creștini și musulmani, se află în centrul unei dispute uriașe, din cauza unui proiect turistic de amploare.
Muntele Sinai, cunoscut și după numele Jabal Musa, este locul unde Moise a primit Tablele Legii, potrivit Bibliei și Coranului, și unde Dumnezeu i s-a adresat din Rugul Aprins. La poalele lui se află Mănăstirea Sfânta Ecaterina, construită în secolul al VI-lea, administrată de Biserica Ortodoxă Greacă.
UNESCO a solicitat Egiptului oprirea lucrărilor
Complexul, format din munte, oraș și mănăstire, face parte din patrimoniul UNESCO, relatează BBC. Autoritățile egiptene au lansat în 2021 „Marele Proiect al Transfigurării”, care prevede hoteluri de lux, vile, centre comerciale, un aeroport extins și chiar un teleferic spre Muntele lui Moise. Oficial, planul este prezentat ca „dezvoltare sustenabilă” menită să atragă milioane de turiști.
În realitate, comunitatea beduină Jebeleya, gardienii tradiționali ai mănăstirii, a fost forțată să-și părăsească casele și taberele, unele dintre ele fiind demolate fără compensații. În cimitirul local, familiile au fost obligate să dezgroape trupurile rudelor pentru a face loc unei parcări.
„Nu este dezvoltarea pe care beduinii o cer, ci un plan impus de sus, care favorizează interese externe și marginalizează comunitatea locală”, a explicat scriitorul britanic Ben Hoffler, apropiat al triburilor din Sinai. Disputa a căpătat și o dimensiune internațională. O decizie a instanțelor egiptene a stabilit că Mănăstirea Sfânta Ecaterina se află pe teren de stat și are doar „drept de folosință” al acestuia.
Grecia a reacționat imediat, denunțând o tentativă de expropriere. Patriarhul Ieronymos al II-lea a avertizat că „proprietatea mănăstirii este confiscată, iar acest far spiritual al Ortodoxiei se confruntă cu o amenințare existențială”.
Patriarhia de la Ierusalim a amintit că însuși Profetul Mahomed a oferit o scrisoare de protecție mănăstirii, iar prezența atât a bisericii bizantine, cât și a unei mici moschei fatimide, a transformat complexul într-un simbol rar al păcii între religii.
UNESCO a solicitat Egiptului oprirea lucrărilor și prezentarea unui plan de conservare, dar autoritățile au ignorat apelul. În iulie, organizația World Heritage Watch a cerut includerea zonei pe lista siturilor aflate în pericol. Între timp, pe câmpia el-Raha, unde tradiția spune că Israeliții îl așteaptă pe Moise, s-au ridicat drumuri și șantiere.
Criticii au avertizat că unicitatea naturală a locului va fi distrusă. Pentru cei 4.000 de localnici, schimbarea este dramatică. Locul unde spiritualitatea și natura se completează de secole a devenit un șantier. „Un nou univers urban se ridică în jurul unei comunități cu tradiție nomadă, care dintotdeauna a ales simplitatea și detașarea de lumea modernă”, a spus Hoffler. Guvernul egiptean a justificat proiectul prin nevoia de a relansa turismul, grav afectat de pandemie și de războiul din Gaza. Cairo își propune să atragă 30 de milioane de turiști pe an până în 2028.
