Noul papă va fi ales în cadrul unei întâlniri secrete la Vatican. Cine ar putea să-l urmeze pe Papa Francisc și cum se va afla că un nou Suveran Pontif a fost desemnat
Papa Francisc, care a murit luni, în a doua zi de Paște, a lăsat în urmă o Biserică Catolică marcată de schimbări profunde și dezbateri intense.

Alegerea succesorului său este un moment istoric, care va defini direcția credinței catolice pentru următoarele decenii. În lipsa unui urmaș desemnat, conclavul cardinalilor va decide cine va prelua cârma Bisericii.
Cum se alege un nou papă? – Taina conclavului
După moartea unui papă, are loc așa-numitul conclav – o reuniune extrem de secretă organizată în Capela Sixtină.
Doar cardinalii sub 80 de ani (138 din totalul de 252) au drept de vot. În fiecare zi se țin patru runde de vot, iar candidatul trebuie să obțină o majoritate de două treimi pentru a fi ales.
Conclavul este însoțit de simboluri emblematice: fumul negru (vot nereușit) sau fumul alb (alegerea unui nou papă), care se ridică deasupra Vaticanului și anunță lumii decizia cardinalilor. Deși alegerea ar trebui să fie inspirată de Duhul Sfânt, în realitate, potrivit BBC, procesul este „extrem de politic”.
Pietro Parolin (Italia, 70 ani) – Favoritul sistemului

Secretarul de stat al Vaticanului, Pietro Parolin, este considerat candidatul cu cele mai mari șanse. Numit cardinal de Papa Francisc în urmă cu 11 ani, Parolin este un diplomat experimentat, cu o carieră remarcabilă în serviciul diplomatic al Sfântului Scaun, inclusiv în Nigeria și Mexic.
Este considerat un moderator echilibrat între tradiție și reformă, adept al unei Biserici deschise spre dialog, dar fără excese liberale. Alegerea lui ar semnala o continuitate clară cu viziunea Papei Francisc, dar într-o manieră mai pragmatică și administrativă.
Fridolin Ambongo Besungu (R.D. Congo, 65 ani) – Vocea conservatoare a Africii

Cardinalul Besungu este liderul Bisericii din Africa și un critic deschis al deschiderii doctrinare promovate de Papa Francisc. A atras atenția internațională după ce a respins public declarația Fiducia Supplicans, care permitea binecuvântarea cuplurilor necăsătorite sau de același sex.
Dacă ar fi ales, pontificatul său ar marca o răsturnare de direcție față de moștenirea Papei Francisc. Besungu ar putea deveni primul papă african din epoca modernă, reprezentând un continent în plină expansiune religioasă și spirituală.
Wim Eijk (Olanda, 71 ani) – Medic și conservator ferm

Cardinalul olandez Willem Jacobus Eijk, cunoscut drept „Wim”, este unul dintre cei mai vocali critici ai reformelor introduse de Papa Francisc. A catalogat drept „adulter instituționalizat” facilitarea recăsătoririi catolicilor divorțați și a criticat toleranța față de deschiderea ecumenică.
Fost medic neurolog, Eijk este un intelectual conservator, profund ancorat în teologie morală tradițională. Alegerea sa ar semnala o întoarcere la rigorile doctrinare ale pontificatelor anterioare.
Peter Erdo (Ungaria, 72 ani) – Conservator cu influență est-europeană

Cardinalul Erdo, creat de Papa Ioan Paul al II-lea, este o voce conservatoare importantă în Europa Centrală. A fost critic față de deschiderea Bisericii către refugiați, pe care a comparat-o cu traficul de persoane, și s-a opus ferm accesului la Împărtășanie pentru catolicii recăsătoriți.
Erdo este un jurist canonic respectat, iar un pontificat al său ar consolida pozițiile tradiționaliste, oferind totodată o platformă pentru estul Europei în conducerea Bisericii.
Luis Antonio Tagle (Filipine, 67 ani) – „Papa Francisc al Asiei”

Tagle este considerat cel mai progresist dintre candidați și este supranumit „Papa Francisc al Asiei”. A pledat pentru o Biserică mai empatică față de persoanele LGBT, divorțați, recăsătoriți și mame singure, spunând că „tonul dur al Bisericii a rănit Evanghelia”.
Dacă va fi ales, ar deveni primul papă asiatic din istorie. Este văzut ca un lider spiritual carismatic, care ar putea reconecta Biserica cu generațiile tinere și cu regiunile în dezvoltare ale lumii.
Raymond Burke (SUA, 76 ani) – Conservatorul radical

Cardinalul american Burke este văzut drept reprezentantul suprem al aripii ultra-conservatoare din Biserică. Este cunoscut pentru opoziția sa față de orice formă de concesie în privința contracepției, homosexualității și căsătoriilor civile.
Deși are vârsta maximă acceptată pentru a fi ales, șansele sale sunt reduse din cauza pozițiilor extrem de rigide și a tensiunilor anterioare cu Papa Francisc. Totuși, pentru conservatori, rămâne o emblemă.
Mario Grech (Malta, 67 ani) – Echilibru între tradiție și inovație

Cardinalul Grech, actual secretar general al Sinodului Episcopilor, este un lider moderat și un posibil compromis între cele două aripi ale Bisericii. A pledat pentru o mai mare incluziune a celor excluși de dogme și a vorbit despre „creativitatea pastorală”.
Pontificatul său ar putea continua direcția Papei Francisc, dar într-o manieră mai atentă la unitatea internă a Bisericii și la sensibilitățile conservatoare.
Matteo Zuppi (Italia, 69 ani) – Reformatorul pragmatic

Zuppi, președintele Conferinței Episcopale Italiene, este considerat un favorit personal al Papei Francisc. A fost trimis în misiuni de pace în Ucraina și SUA și este cunoscut pentru stilul său pastoral empatic, dar ferm.
Are un profil de reformator realist, foarte bine conectat la realitățile Vaticanului. Dacă va fi ales, ar putea reprezenta o continuitate firească, dar cu o abordare mai concentrată pe diplomație și pe reconstruirea unității interne.