Laura Cosoi, dezvăluiri incredibile despre o perioadă grea din viaţa: «Plângeam și spuneam că voi muri»
Cei doi au fost împreună timp de doi ani, în care Laura a trecut prin clipe foarte grele. Într-un interviu acordat revistei Ciao, actriţa a dezvăluit că nu se înţelegea bine cu Matei şi a intrat chiar în depresie şi făcea des atacuri de panică.
"Răbdarea mea ajunsese la capăt, în momentul în care m-am îndrăgostit de Andrei. Nu mai aveam răbdare să-l fac să înțeleagă ritmul meu de viață și faptul că eram extrem de obosită. Am avut o perioadă foarte grea atunci. Dormeam trei-patru ore pe noapte, el în timpul ăsta se întâlnea cu prietenii la noi acasă, puneau muzică, iar eu dormeam. Mi-a fost foarte greu. Și pe un fond de oboseală și din cauza unui tratament pe care l-am făcut pentru ten, acestea mi-au afectat ficatul și nu am știut și am făcut depresie de la medicamente. Pentru ca apoi să aflu că în Statele Unite s-au sinucis mai mulți oameni din cauza Roacutan-ului. Din cauza asta am început să fac atacuri de panică foarte mari", a povestit Laura la un moment dat.
De la atacurile de panică violente, a avut de mai multe ori senzaţia că va muri, dar a avut noroc să aibă alături de ea persoane apropiate care să o oprească din a face vreun gest necugetat.
"Atacurile de panică se manifestau pe un fond de oboseală. Cel mai bun exemplu în sensul ăsta s-a petrecut undeva la mare, unde trebuia să filmez. Am plecat în ziua aia la mare, noaptea nu am dormit, la ora trei dimineața a început machiajul, iar la 04.30 începea filmarea. Nu am dormit o noapte și o zi și când am ajuns după-amiază în București, l-am rugat pe Matei să-mi ia bagajul, să mă ajute. Și nu m-a auzit sau a plecat pur și simplu fără să-mi ia bagajul și am intrat într-un atac de panică de nedescris. Mi s-a făcut atât de rău, încât simțeam pur și simplu că, în momentul ăla, mor. Și că nu poți face nimic să nu se întâmple asta. Am ajuns în casă, am făcut un duș, dar cred că dacă nu erau sora mea, prietena mea cea mai bună și Matei, eu mă aruncam pe geam. De frică. Apoi am trecut în extrema în care nu dormeam, nu voiam să adorm. Îmi spuneam că voi muri. Toată lumea mă suna să îmi spună că totul o să fie bine. Mă sunau prietenii mamei, psihologii pe care îi cunoștea ea, și îmi spuneau că nu voi păți nimic, că trebuie să dorm. Dar eu plângeam și spuneam că voi muri. „Voi înțelegeți că, dacă închid ochii, mor?" Și când ține de tine și îți dai seama că ești atât de vulnerabil și de slab în fața minții tale care, de fapt, te controlează, este groaznic", a mai adăugat Laura.
