Liderii sindicali, puşi la respect de noul Cod al muncii
Până la urmă, Codul muncii a plecat la Parlament într-o formă care nu lungeşte până la epuizare timpul de lucru, nu permite concedierea fără nici o explicaţie şi nici nu transformă contractele cu durată determinată în regulă pe piaţa muncii. Liderii sindicali susţin însă, în continuare, că legea va duce la creşterea şomajului.
Timp de 21 de ani, România a avut una dintre cele mai inflexibile şi protecţioniste legi a muncii.
Citiţi şi:
Munceşti la negru? Amendă, 10 milioane
Cu toate acestea, joburile au continuat să dispară şi după primul deceniu de după Revoluţie, când se consideră că economia a făcut trecerea de la socialism la capitalism.
Anul trecut, numărul salariaţilor a coborât la minimul istoric de după industrializarea ţării, potrivit datelor Institutului Naţional de Statist fică (INS).
Premierul Emil Boc i-a acuzat pe cei aflaţi în fruntea armatelor de sindicalişti că prezintă deformat conţinutul proiectului de Cod al Muncii şi că au un interes personal în încercarea de a stopa votarea legii.
Printre altele, noua reglementare îi coboară pe şefii de organizaţii pe o poziţie de egalitate cu orice alt angajat din România: pentru prima oară, liderii vor putea fi concediaţi din firma sau instituţia bugetară unde sunt încadraţi, pe motiv de "necorespundere profesională".
Până acum, reprezentanţii sindicaliştilor aveau imunitate pe toată durata mandatului şi încă doi ani după terminarea acestuia.
Cei vizaţi de modificare spun la unison că măsura face parte din strategia prin care Puterea vrea să îngenuncheze sindicatele.
Liderii celor cinci mari centrale sindicale - CNSLR-Frăţia, Cartel Alfa, Confederaţia Sindicatelor Democratice din România (CSDR), Blocul Naţional Sindical (BNS) şi Confederaţia Meridian, ameninţă cu greva generala, în cazul în care Codul Muncii va fi promulgat de preşedinte.
Momentul acela ar putea să fie testul îndelungatei lor cariere sindicale.
Dacă Puterea reuşeşte să modifice Codul, ei ar trebui să se retragă din funcţiile de reprezentare pe care le ocupă de aproape 20 de ani.
Să-şi depună mandatul pentru că n-au fost în stare să împiedice intrarea în vigoare a unei legi despre care ei susţin că-i transformă pe salariaţii din România în sclavi.
«Nu am încredere în liderii de sindicat»
Diana Dobrin (25 ani):
"Care sindicate? Sunt ăia care şi-au făcut vile şi averi din bugetul statului?
Îmi pare rău, dar şi-au pierdut demult încrederea în ochii noştri, ai angajaţilor de rând.
Este bun codul muncii. Meriţi, primeşti; nu meriţi, afară din sistem!"
Tudorel Crăcea (60 ani):
"Interesează pe cineva de pielea mea? Noroc că lucrez la patron şi nu am nevoie să mă reprezinte nimeni.
Am o vârstă şi dacă îmi pierd locul de muncă, cu greu mă mai angajează cineva.
D-asta depun eforturi să-mi fac treaba cât mai bine."
Mioara Vlaicu (48 ani):
"Sindicaliştii pot fi daţi afară uşor (...) Asta e de apreciat.
Eu lucrez la stat şi vă spun sincer că nu am încredere în liderii de sindicat.
Nu ne-au ajutat cu nimic, dar ei se îmbogăţeau pe spinarea noastră."
