12 scandaluri care au tras România în jos în acest an
Anul care tocmai se încheie a fost plin de evenimente tensionate pe scena politică, momente care au arătat ce hău imens există între guvernanți și populație. România s-a aprins la propriu în primele zile din 2017, la scurt timp după înscăunarea Guvernului Grindeanu. Evenimentele care au urmat au creat o reacție în lanț, care a adus mari prejudicii de imagine României în general și o stare de insecuritate în țară.
Tensiuni au fost încă din luna decembrie a anului trecut, când PSD și ALDE au încercat, dar nu au reușit, să pună în fruntea guvernului un premier contestat de societatea civilă, opoziție și președinție, Sevil Shhaideh. Însă, lucrurile au luat o turnură neașteptată pentru coaliția de la putere în luna ianuarie a anului 2017, când a fost acuzată de societatea civilă că are o agendă personală, și nu una în interesul celor mulți. Hulită de mulți, presa a reușit, totuși, să demaște planurile ascunse ale guvernului: promovarea pe șest a proiectului de ordonanță de modificare a Codurilor Penale (dezincriminarea abuzului în serviciu) și a proiectului de ordonanță privind amnistia și grațierea unor pedepse. Guvernul Grindeanu se afla la putere de doar două săptămâni și se confrunta deja cu primele proteste de stradă. Iată cum a fost destabilizată România în cursul acestui an!
1. Primul moment de cumpănă a fost la începutul lunii februarie. Ordonanța 13, supranumită „ordonanța rușinii”, a fost votată pe pe ascuns în cadrul ședinței de guvern. Executivul a apelat la această măsură, în ciuda promisiunilor făcute societății civile și președintelui Klaus Iohannis. A fost factorul declanșator al unei crize care nu s-a încheiat nici acum. Sute de mii de oameni au protestat în toată țara în luna februarie, vârful nemulțumirlor fiind atins în data de 5 februarie. Circa 300.0000 de oameni, după unele estimări, s-au aflat în Piața Victoriei pentru a cere abrogarea OUG 13 și demisia guvernului. Protestele nu s-au oprit nici după anularea actului rușinos. Acțiunea guvernului a alimentat un bulgăre de nemulțumiri, sute de mii de oameni ieșind în Piața Victoriei, mai multe zile la rând, să ceară demisia Executivului. Leul s-a depreciat considerabil în raport cu euro, pe fondul instabilității politice: 4,5337 lei/euro.
2. Florin Iordache, „ministrul altă întrebare”, este demis de Sorin Grindeanu pe 9 februarie, pentru a face pe plac mulțimii care cerea vinovați pentru OUG 13. În ciuda demiterii, fostul ministru al justiției nu renunță la ideea instituirii unui prag pentru abuzul în serviciu. Moneda națională își continuă declinul, cursul oficial al BNR ajungând la 4,5048 lei pentru un euro, în 14 februarie.
3. PSD îi retrage sprijinul politic lui Sorin Grindeanu, pe fondul unor relații tensionate între Liviu Dragnea și premier, pe 14 iunie. Motivul? Grindeanu nu mai respecta linia partidului și programul de guvernare, atacând de câte ori a avut ocazia inițiativele liderului PSD. Dragnea i-a cerut demisia și, fiindcă acesta nu s-a conformat, coaliția de la guvernare a inițiat o moțiune de cenzură împotriva propriului guvern.
4. PSD și ALDE și-au demis propriul guvern, la 21 iunie 2017, pentru a scăpa de un Sorin Grindeanu rebel, nu pentru că acesta ar fi fost incapabil. Toți ceilalți miniștri, care își prezentaseră demisiile, și-au primit înapoi funcțiile. Grindeanu e înlocuit cu Mihai Tudose, nume pe care președintele Iohannis îl avizează fără rețineri. În ziua căderii guvernului, BNR afișa un curs valutar ireal: 4,5987 lei/euro.
5. În luna august, Minsterul de Finanțe anunță că a înaintat un proiect de ordonanță de urgență pentru majorarea accizelor la carburanți. Măsura a dus la proteste în marile orașe din partea transportatorilor autorizați, nemulțumiți de iminenta scumpire a benzinei și motorinei. În ciuda apelului premierului Mihai Tudose, care a replicat că producătorii de carburanți nu au nici un motiv să majoreze prețurile la pompă, strada a avut dreptate. Benzina și motorina s-au scumpit chiar înainte de intrarea în vigoare a noului nivel al accizelor.
6. Lovitură sub centură primită de mediul de afaceri din România, odată cu anunțul ministrului de finanțe, Ionuț Mișa, referitor la introducerea impozitului pe cifra de afaceri, începând cu anul 2018. Conform acestuia, firmele care au o cifră de afaceri mai mică sau egală cu un milion de euro (450.000 de unități) urmează să fie taxate cu 1% din cifra de afaceri și nu cu 16% din profit, ca până acum. Reacțiile negative venite din partea mediului de afaceri au declanșat un val de bâlbe din partea guvernanților, care au anunțat ba că amână decizia, ba că renunță la ea.
7. Reacții și mai vehemente au venit din partea societății civile și sindicatelor după anunțarea mutării contribuțiilor sociale, de la angajator la angajat, începând cu ianuarie 2018. Marile grupuri sindicale și organizațiile neguvernamentale s-au coalizat pentru desfășurarea unor ample acțiuni de protest în toată țara, în încercarea disperată de a-i convinge pe politicieni că măsura anunțată nu va duce la creșterea, ci dimpotrivă, la scăderea veniturilor lunare ale românilor. Executivul a refăcut calculele, arătând că nimeni nu va pierde bani dacă angajatorii ar majora artificial salariile brute ale angajaților exact cu suma pe care aceștia din urmă urmează să o achite sub formă de contribuție la fondurile de sănătate și pensii. Fiindcă s-a lovit de opoziția fermă a companiilor, Executivul a lansat ideea promovării unui act normativ care să oblige toate firmele din România să crească veniturile angajaților, pentru ca măsura să nu afecteze salariile românilor. Anunțul a fost criticat intens de societatea civilă, de patronate și de sindicate.
8. Proteste și mai mari a iscat anunțul reducerii contribuțiilor la Pilonul 2 de pensii, subiect-bombă care a izbucnit încă din luna mai. Atunci se vorba de „naționalizarea fondului privat de pensii” sau chiar de desființarea lui. La scurt timp de la numirea sa în funcție, ministrul de finanțe, Ionuț Mișa, declara: „Pilonul II, da, se va desființa și banii se vor întoarce înapoi la cei care au cotizat la pilonul de pensii, ei având posibilitatea să opteze pentru bugetul asigurărilor sociale sau pentru pilonul III, cel privat”. Stângăciile ministrului de finanțe aveau să arate, ceva mai târziu, adevăratele intenții ale Executivului: scăderea contribuțiilor de pensii la Pilonul II (de la 5,1% la 3,7%) și majorarea nivelului contribuțiilor la fondul de pensii de stat la 25% din salariul brut. PSD și ALDE au fost acuzate că refuză dreptul românilor activi de azi de a economisi bani de care să se bucure la bătrânețe, pentru a plăti pensiile vârstnicilor de azi.
9. Sevil Shhaideh și Rovana Plumb își anunță demisiile, după ce numele lor apar în „dosarul Belina”, instrumentat de DNA. Procurorii au identificat elemente de natură penală în transferul insulei Belina, din administrarea Consiliului Județean Teleorman, în administrarea societății Tel Drum. Sevil Shhaideh a fost pusă sub acuzare pentru abuz în serviciu, fapte care ar fi fost săvârșite în 2013, când era secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP). Ministerul era condus atunci de Liviu Dragnea, care deţinea şi funcţia de vicepremier. Rovana Plumb a fost acuzată de complicitate la abuz în serviciu.10. Un nou dosar deschis pe numele lui Liviu Dragnea. Președintele Camerei Deputaților e urmărit penal în dosarul Tel Drum, iar acuzațiile sunt de constituire a unui grup infracțional organizat și de abuz în serviciu în legătură cu favorizarea firmei Tel Drum. DNA a pus sechestru pe întreaga sa avere, pentru a recupera un prejudiciu de 127,5 milioane de lei. Dragnea a contestat măsura sechestrului, însă Înalta Curte de Casație și Justiție i-a respins contestația. Pe 13 noiembrie 2017, când DNA a anunțat că Liviu Dragnea are calitatea de suspect în dosarul Tel Drum, moneda europeană era cotată la 4,6495 lei.
11. Organizarea unui târg de Crăciun în Piața Victoriei a aruncat în aer relațiile, déjà tensionate, dintre Executiv și populație. Anunțul făcut de primarul general, Gabriela Firea, a creat tensiuni chiar și în interiorul PSD, Firea și Mihai Tudose contrându-se cu îndârjire. Deși nu a recunoscut că măsura organizării unui târg de Crăciun în piață a fost luată cu scopul de a bloca protestele, Gabriela Firea s-a dat de gol de adevăratele intenții când s-a contrat în public cu premierul Tudose. Gestul primăriei nu a făcut decât să escaladeze un conflict între PSD și societatea civilă care părea că se atenuase.
12. Noi proteste de stradă de amploare au avut loc în lunile noiembrie și decembrie față de intenția Executivului de a modifica legile justiției și cele două Coduri penale. În premieră în România, magistrații au coborât în stradă pentru a protesta și pentru a arăta care vor fi efectele devastatoare ale acestor măsuri care ar favoriza infractorii. Conform magistraților, prin modificările aduse legilor justiției, multe fapte penale nu vor mai putea fi demonstrate, din cauza îndepărtării unor instrumente esențiale de probă, cum sunt imaginile video.
