2019, un an cât zece în politică! Care au fost marile surprize
Orice alt eveniment a pălit, în 2019, în faţa „avalanşei” de schimbări din politică. A fost anul cu două ieşiri ale românilor la urne, anul în care guvernul PSD a fost „debarcat” de la cârma ţării în urma unei mult-discutate moţiuni de cenzură, anul în care Opoziţia a trecut la guvernare. Decăderea partidului care conduce România din 2016 a început odată cu trimiterea după gratii, în luna mai, a şefului PSD Liviu Dragnea, condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare cu executare. Click! vă prezintă cele mai importante evenimente din ultimele 12 luni şi cât de pregătiţi suntem pentru 2020, an care se anunţă la fel de tensionat în politică.
Alegerile europarlamentare. Primul mare „şoc” prin care a trecut PSD-ul: alegerile europarlamentare de la sfârşitul lunii mai. Românii s-au prezentat la vot în număr record. 49,02% a fost prezenţa finală la urne, adică nu mai puţin de 8.954.959 din cei 18.267.732 de cetăţeni români înscrişi pe listele permanente şi speciale. Cu toţii au vrut să dea semnalul că PSD-ul nu mai este dorit! Alegătorii au sancţionat cu ştampila asaltul la adresa justiţiei din ultimii ani: PSD a obţinut cel mai mic scor istoric (22,5%), iar Alianţa 2020 USR-PLUS a sărit de 20%. PNL este câştigătorul detaşat, cu 27 la sută din voturi.
Liviu Dragnea a intrat la puşcărie. La doar o zi după alegeri, când nici nu fuseseră încă anunţate rezultatele finale, încă un şoc pe scena politică. Şeful PSD, Liviu Dragnea, a primit lovitura de graţie pe 27 mai 2019, când a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la trei ani şi jumătate de închisoare în procesul privind angajările fictive de la Direcţia pentru Protecţia Copilului Teleorman. Decizia a fost dată de un complet format din 5 judecători. S-a predat, la Rahova, în aceeaşi zi, închisoare unde îşi ispăşeşte şi azi pedeapsa. A lăsat în urmă un PSD debusolat, la conducerea căruia a venit Viorica Dăncilă, cea care era la vremea respectivă premier. Mulţi au prezis că partidul nu va rezista prea mult cu Dăncilă la conducere, că baronii locali şi oamenii care i-au fost tot timpul fideli lui Dragnea vor face opinie separată. Loviturile nu s-au oprit aici.
Moţiunea care a dărâmat guvernul Dăncilă. Puţini ar fi crezut că data de 10 octombrie 2019 va fi ziua „debarcării” guvernului PSD, mai ales că partidul avea majoritate în Parlament, iar scepticii spuneau că nu se va întruni cvorumul pentru ca moţiunea de cenzură depusă de Opoziţie să poată fi votată.
Nu s-a întâmplat aşa: Parlamentul a adoptat moţiunea de cenzură cu 238 voturi „pentru” dintre cele 242 valabil exprimate (în total au fost 245 de voturi). Au fost şi 4 voturi împotriva demiterii, în contextul în care parlamentarii PSD au fost în sală, dar nu au votat. ”Adio, Vio!”, i-au spus toţi premierului care urma să părăsească Palatul Victoria. Preşedintele Klaus Iohannis l-a desemnat pe liberalul Ludovic Orban în funcţia de premier.
Alegerile prezidenţiale. Chiar dacă a plecat de la Palatul Victoria, şefa PSD Viorica Dăncilă n-a avut timp să se plictisească până la sfârşitul lunii noiembrie, pentru că a fost candidatul partidului la alegerile prezidenţiale. Românii l-au ales, în cele două tururi de scrutin, desfăşurate pe 10 şi pe 24 noiembrie, pe cel care să-i reprezinte în următorii 5 ani.
Aşa cum s-a anticipat, nu au fost surprize majore: Klaus Iohannis a câştigat detaşat în turul al doilea (66,09% din voturi), contracandidata sa, Viorica Dăncilă, obţinând doar 33,91%. Eşecul candidatului PSD n-a rămas fără urmări în interiorul partidului: Dăncilă şi-a dat demisia, locul său până la următoarele alegeri interne fiind luat de către Marcel Ciolacu. O premieră a acestor alegeri a fost faptul că românii din străinătate au avut la dispoziţie trei zile pentru a-şi exercita dreptul de vot, astfel că au ieşit la urne în număr record: peste 944.000 în turul al doilea.
Sentinţe în «Dosarul Colectiv» după 3 ani şi 8 luni de proces
- 115 ani şi 8 luni de puşcărie au primit cei 13 inculpaţi din dosarul Colectiv. Cele mai mari pedepse le-au revenit administratorei firmei de artificii şi patronilor clubului în care au ars 65 de vieţi şi alte câteva sute au rămas marcate pentru totdeauna.
- Cea mai mare pedeapsă, de 12 ani şi 8 luni închisoare cu executare, a primit-o Daniela Niţă, patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists, urmată de cei trei patroni ai clubului: George Anastasescu, Costin Mincu şi Paul Gancea au de ispăşit câte 11 ani şi opt luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.
- Pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au fost condamnaţi la 9 ani şi 8 luni de închisoare, respectiv la 10 ani de închisoare. George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la ISU Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare. În acelaşi dosar, Cristian Niţă, administratorul firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru tăinuirea unor probe.
- Fostul edil al Primăriei sectorului 4, Cristian Piedone, a primit o sentinţă de 8 ani şi şase luni închisoare cu executare, fiind găsit vinovat pentru abuz în serviciu privind eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv. Aurelia Iofciu, şef al Serviciului autorizări comerciale din Primăria Sectorul 4, a primit o pedeapsă de 8 ani închisoare, Luminiţa Ganea, consilier superior în cadrul aceluiaşi Serviciu, a primit 7 ani închisoare, iar Sandra Motoc, referent superior, a primit 3 ani de închisoare. Părţile civile din dosar, familiile celor decedaţi, dar şi persoanele rănite, au solicitat ca inculpaţii să plătească, în solidar cu instituţii publice, printre care şi Primăria sectorului 4, despăgubiri uriaşe, care se ridică la sute de milioane de euro.
- Cel mai grav accident de după 1989 a luat 64 de vieţi şi a distrus alte câteva sute. Tragedia a avut loc în noaptea de 30 noiembrie 2015, dată la care fusese programat să se desfăşoare un concert al trupei Goodbye to Gravity, cu ocazia lansării unui nou album. În timpul concertului, din cauza unor artificii, s-a aprins buretele poliuretanic folosit pentru antifonare de pe un stâlp al clădirii.
Laura Codruţa Kovesi, confirmată procuror şef al Parchetului European
O altă veste importantă primită de români în toamna acestui an: Parchetul European va fi condus de Laura Codruţa Kovesi, fostul şef al DNA. Subiectul a fost intens mediatizat, mai ales că PSD a încercat mai bine de un an să pună beţe în roate acestei numiri. Pe 14 octombrie, Consiliul Uniunii Europene şi-a dat acordul pentru numirea lui Kovesi în funcţia de procuror-şef European, pentru un mandat de şapte ani. Iniţial, ea fusese votată pentru funcţia de procuror-şef european cu o majoritate covârşitoare în COREPER (17 voturi din 22). Votul indicativ din COREPER a fost transmis de către echipa de negociatori a Consiliului, formată din ambasadorii Finlandei, Portugaliei şi Croaţiei, negociatorilor Parlamentului European. Parchetul European (EPPO) urmează să fie operaţional începând cu noiembrie 2020. Parchetul va fi o instituţie independentă însărcinată cu investigarea, urmărirea penală şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro.
