Alegeri prezindențiale 2014. Cum a sabotat Titus Corlățean votul din diaspora
Fostul ministru de Externe Titus Corlățean, aflat în funcție în timpul alegerilor prezidențiale din 2014, este acuzat că a limitat accesul românilor din diaspora la votul pentru alegerea președintelui. Acuzația e susținută de o serie de ordine și circulare, emise de acesta cu scopul de a reduce semnificativ numărul secțiilor de votare.
Ziarul „Adevărul” publică azi o serie de mărturii referitoare la documentele transmise de Titus Corlățean misiunilor diplomatice din principalele orașe europene locuite de români, prin care a eliminat din schemă o serie de secţii de votare în orașe în care locuiesc comunităţi importante de români. În același timp, surse din cadrul Ministerului de Externe arată cum a dispus fostul ministru înfiinţarea unor secții în localități în care trăiesc doar câteva zeci de conaţionali.
Organizarea secţiilor de vot exclusiv în clădiri oficiale a fost una dintre stratagemele folosite de fostul ministru de Externe, Titus Corlăţean, pentru a-i împiedica pe românii din diaspora să voteze la alegerile prezidenţiale din 2014. Surse din Ministerul Afacerilor Externe (MAE) au explicat pentru „Adevărul” ce documente au fost predate procurorilor anticorupţie în acest caz şi pe ce se bazează probatoriul de la DNA. Concret, Titus Corlăţean este acuzat că ar fi dat mai multe note circulare şi ordine prin care ar fi limitat numărul cetăţenilor români care au votat în străinătate la alegerile prezidenţiale din 2-16 noiembrie 2014. Motivul: românii din diaspora votau în mod tradiţional împotriva candidatului PSD.
De exemplu, în Franţa nu au fost organizate secţii în Nisa, Lille şi Nantes. Consulatul general de la Marsilia a arătat că la Nisa autorităţile locale nu au dat curs solicitării de a pune la dispoziţie un spaţiu oficial şi a insistat pe organizarea unei secţii de votare într-un spaţiu privat. Era vorba de sediul unei agenţii imobiliare, în care se mai organizaseră alegeri fără incidente. Oficialii din MAE n-au fost de acord cu propunerea francezilor, deşi Ambasada de la Paris a insistat. Raportul de la MAE Cazuri similare au fost în Marea Britanie – Newham, suburbie a Londrei, zonă locuită de mulţi români, sau Canterbury, oraş universitar unde sunt mulţi studenţi români. Alte exemple, în care MAE a insistat cu tărie ca ambasadele să respecte circulara lui Corlăţean: Dublin (Irlanda) – pentru o a doua secţie de votare, Goteborg (Suedia) – unde locuiau între 6.000 şi 9.000 de români, Chicago (SUA) – Consultatul General din acest oraş a renunţat la două secţii care nu ar fi corespuns condiţiilor MAE şi Treviso (Italia) – alegerile nu s-au mai organizat la un hotel, ca la scrutinul anterior, ci la Asolo, reşedinţa particulară a consulului onorific. Şi peste toate acestea, pe 8 septembrie 2014, MAE a emis o nouă circulară în care menţiona că unele locaţii propuse de diplomaţi nu corespund criteriilor de oficialitate şi solemnitate. Era vorba de secţii de votare care urmau a fi organizate în hoteluri, biserici sau firme de avocatură.Citiți continuarea pe adevarul.ro.
