Asta e puntea care-i leagă de lume. Două familii din Gorj trăiesc izolate
Două familii din comuna gorjeană Bumbeşti Piţic trăiesc izolate. Ca să ajungă la locuinţele lor, aflate la o distanţă de numai 300 - 400 de metri de Drumul Naţional 67 (care leagă Târgu Jiu de Râmnicu Vâlcea), oamenii trebuie să treacă pe o punte peste râul Galbenu, singura cale de legătură cu restul lumii.
La mâna naturii! Aşa trăiesc familiile Anuţa şi Dobronie, din Bumbeşti Piţic, ale căror gospodării se află pe malul celălalt al râului Galbene. Prin urmare, sătenii traversează apa pe o punte. Pentru a ajunge cu maşina la casele lor, oamenii sunt nevoiţi să treacă direct prin râu, însă soluţia nu este valabilă mereu.
Când apa Galbenului este mare, maşinile rămân lângă punte. În cazul în care reuşesc să treacă şi să ajungă la casele lor, iar peste noapte creşte nivelul apei, localnicii nu mai pot să plece cu autoturismele. De asemenea, autospecialele de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă sau ambulanţele riscă să se împotmolească în albia râului. În plus, maşinile de intervenţie nu pot ajunge la locuinţele celor două familii, deoarece uliţa este foarte îngustă.
În urmă cu aproximativ două decenii a existat un drum care făcea legătura cu localitatea învecinată, dar s-a surpat din cauza unei alunecări de teren şi nimeni nu s-a mai ocupat să-l repare.
Ştefan Anuţa locuieşte în prima casă, imediat după ce trece râul Galbenu. În fiecare zi trece prin albia râului cu maşina, când debitul este redus, pentru a merge la serviciu. „Condiţiile sunt foarte grele. Când plouă e un adevărat pericol, pentru că au fost situaţii când am trecut cu maşina şi am rămas împotmolit. Am fost nevoit să chem tractoarele de prin sat sau să aştept până s-a redus nivelul apei”, oftează el. “Mai există un drum către satul Cârligei, dar este impracticabil, fiindcă a existat o alunecare de teren şi nu s-a mai refăcut. Este imposibil să mai ieşi. Drumul se poate repara, deoarece a fost un drum funcţional în perioada comunistă“. Săteanul spune că o maşină de intervenţie nu poate trece pe uliţa care duce către cătunul în care locuieşte: „Doamne fereşte să avem nevoie de o ambulanţă sau de pompieri, pentru că nu se poate ajunge la noi“.
Maria Dobronie, care locuieşte tot pe celălalt mal al râului Galbenu, povesteşte pentru adevarul.ro un episod sinistru. Socrul femeii a decedat şi nu a putut fi transportat cu o maşină la cimitir, pentru că apa era foarte mare. „Sicriul a fost luat pe mâini şi trecut pe punte. A fost foarte greu“, îşi aminteşte ea. Femeia se plânge de condiţiile în care trăieşte: „Nu avem un pod pentru a putea ajunge la locuinţele noastre. Nu avem nici reţea de alimentare cu apă. Avem fântână, dar vara seacă. Când apa râului este mare, aşteptăm în casă câteva zile. Soluţia este să se efectueze lucrări de îndiguire, să se construiască un pod sau să se reamenajeze drumul către Cârligei“, e de părere Maria Dobronie.
«Cea mai bună soluţie e construirea unui pod»
Viceprimarul comunei, Irina Cojocaru, admite că localnicii care au gospodăriile situate pe malul celălalt al râului Galbenu trebuie ajutaţi, fiindcă rămân adesea izolaţi. „Cunosc situaţia acestor familii. Din păcate, eu nu sunt ordonator principal de credite şi nu pot să aloc sume pentru construirea unui pod. Nu am majoritate în Consiliul Local şi nu pot să aprob o hotărâre în acest sens. Cred că soluţia cea mai bună este construirea unui pod pentru rezolvarea acestui impediment“, explică viceprimarul.
