Sfinții Constantin și Elena. Ce avem voie să facem și ce trebuie să evităm azi?
Creștinii ortodocși prăznuiesc pe 21 mai sărbătoarea Sfinților împărați Constantin Și Elena, fondatorii bisericii creștine.
Împăratul roman Constantin cel mare și mama acestuia, Elena sunt cei care au oprit persecutarea creștinilor în imperiu.
Mai mult, creștinismul a devenit religie oficială, cei doi având grijă să pună în evidență simbolurile sfinte ale cultului: Sfântul Mormânt și multe biserici sau mai multe relicve importante.
De-a lungul timpului, de sărbătoare creştină din data de 21 mai s-au legat o serie de obiceiuri populare, notează Adevarul.ro
Agricultorii nu muncesc azi
În această zi, agricultorii nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse culturii, iar în unele regiuni ale ţării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz şi mei. Se spune că tot ce e seamănat după această zi se va usca.
Tot la 21 mai, ciobanii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor stabili stânele şi cine le va păzi oile pe timpul păşunatului.
Focuri ritualice
În zonele rurale, e aprins un foc mare, iar, oamenii stau în jurul lui pentru a fi apărați. Animalele domestic sunt trecute prin fum pentru a fi ferrite de pericole sau boli.
În gospodării, se dă cu tămâine și se stropește cu aghiazmă pentru a alunga duhurile necurate.
În tradiția populară, praznicul Sfinților Constantin și Elena se confundă cu o sărbătoarea populară numită Constantinul Puilor sau Constantin Graur.
Sărbătoarea păsărilor
Este vorba despre , o sărbătoare a păsărilor de pădure. Se spune că în această zi, păsările din pădure încep să-şi înveţe puii să zboare, după ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie, pe 11 februarie, s-au împerecheat şi şi-au construit cuiburile la Dragobete, pe 24 februarie.
Se spune că în această zi, trebuie să aducem în casă măcar trei fire de bujori îmbobociţi. De asemenea, pentru sănătate, este bine să ducem la biserică trei bujori, flori de lămâiţă, pâine şi dulciuri, preparate în casă.
Peste un milion de român serbează ziua numelui
De asemenea, 21 mai este ziua în care foarte mulți români își serbează ziua de nume. Conform datelor puse la dispoziție de Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, numele Constantin sau derivate ale acestuia sunt purtate de 698.155 de personae. De asemenea, numele Elena sau derivate ale acestuia sunt purtate de 1.123.411 de persoane.
Citește și: Constantin și Elena. Cele mai frumoase mesaje și urări pentru cei dragi
Împăratul Constantin (306-337) a fost fiul lui Constanţiu Hlor şi al Elenei. Imperiul roman era controlat de împăratul Diocleţian (284-305).
Partea de apus a imperiului, cu capitala la Roma, era cârmuită de Maximian, alături de fiul său, Maxenţiu, iar ca ajutor pe Constanţiu Hlor, tatăl Sfântului Constantin.
Constantin, primul împărat roman creștin
Acesta guverna ţinuturile Galiei, Spaniei şi Britaniei. Dacă în imperiul roman religia creștină nu era recunoscută, practicanții fiind persecutați, Constanțiu ducea o politică tolerantă, având chiar consiglieri creștini.
Constantin a preluat guvernarea regiunilor controlate de tatăl său, după moartea acestuia și a câștigat respectful armatei. Maxenţiu, fiul lui Maximian nu a fost de accord cu succesiunea și a pornit război împotriva lui Constantin.
Episcopul Eusebiu de Cezareea istoriseşte că, plecând în întâmpinarea duşmanului său, împăratul Constantin se ruga, cerând ajutor de la Dumnezeu înainte de a începe lupta, ştiind că oastea lui este mai slabă decât cea a lui Maxenţiu.
Ca răspuns la rugăciunea lui, Constantin a văzut ziua, în amiaza mare, strălucind pe cer, o cruce luminoasă, pe care scria cu slove alcătuite din stele: „Prin acest semn vei învinge”.
Se spune că în noaptea ce a urmat, în vis î s-a arătat Iisus Hristos, care l-a îndemnat să pună semnul crucii pe steagurile armatei sale.
Citește și: Pelerinaj la moaștele a patru sfinți, la Catedrala Patriarhală din București, pe 21 mai
Cu noile însemne, Constantin a intrat în Roma şi l-a biruit pe Maxenţiu, care, în timpul luptei a căzut în râul Tibru și s-a înecat, la podul Milvius, în anul 312.
Astfel, Constantin a eliberat Roma de tirania lui Maxenţiu. Prin „Edictul de la Milan”, Constantin a oprit persecutarea creștinilor și a mutat capital imperiului la Constantinopol, orașul Istanbul din zilele noastre.
A oprit persecutarea creștinilor
De asemenea, Constantin a hotărât ţinerea Sinodului de la Niceea, în anul 325, la care el însuşi a luat parte. Aici, episcopii din toată lumea creştină au condamnat rătăcirea lui Arie şi au mărturisit dreapta credinţă, alcătuind prima parte din Crezul rostit de creștini și astăzi, la fiecare Sfântă Liturghie.
Sfântul Împărat Constantin a fost susținut necondiționat de mama sa, Elena. Aceasta a făcut un pelerinaj istoric la Ierusalim pentru descoperirea locurilor sfinte din Evanghelii.
Împărăteasa Elena a redescoperit Sfântul Mormânt, la Ierusalim
Așa a fost descoperit locul Golgotei, al Sfântului Mormânt şi lemnul crucii pe care se credea că a fost răstignit Iisus şi a zidit biserica Sfântului Mormânt, biserica din Betleem, pe cea din Nazaret şi alte locaşuri sfinte pentru creștini.
Foarte multe relicve se află și astăzi în muzee din întreaga lume, multe dintre acestea fiind expuse și în Muzeul de la Vatican.
Ai un pont sau mai multe informații pe subiect, scrie-ne pe adresa pont@click.ro!
