Biserica Ortodoxă pune condiții pentru a accepta să fie impozitată
Reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române (BOR) nu agreează ideea impozitării veniturilor pe care le obține din diversele activități economice pe care le prestează. Anunțul a fost făcut printr-un comunicat de presă, ca reacție la intenția Ministerului de Finanțe de a pune bir pe banii câștigați de BOR din comercializarea lumânărilor și obiectelor de cult, vinului bisericesc și a altor bunuri și servicii aflate sub oblăduirea Bisericii. Liderii BOR cred că impozitarea veniturilor se poate face doar în urma unor concesii făcute Bisericii.
Biserica Ortodoxă Română este, în prezent, scutită de orice impozit pentru bunurile și serviciile pe care le comercializează. Codul Fiscal și instituțiile laice ale statului protejează acestă entitate prin măsuri speciale pe motiv că Biserica are o misiune umanitară și de susținere a celor nevoiași. Acum, însă, Ministerul de Finanțe se gândește să pună bir pe veniturile realizate de eparhiile cultului creștin ortodox, instituții care în 2014 au declarat un execedent financiar (profit) de 7,5 milioane de euro. În realitate, însă, nu toate eparhiile și-au depus bilanțurile contabile la Ministerul de Finanțe, ceea ce înseamnă că veniturile pe 2014 au fost mai mari.
În replică la intenția autorităților, reprezentanții BOR se declară de acord cu impozitarea veniturilor sale, cu condiția ca statul român să întreprindă toate măsurile pentru retrocedarea în natură (sau prin compensații bănești) a tuturor averilor bisericești confiscate de regimul comunist. În prezent, spun capii Bisericii, mare parte din aceste proprietății, „mii de terenuri și clădiri”, au fost înstrăinate sau „folosite pentru împroprietărirea succesivă a populaţiei sărace”. Aceștia susțin că proprietăţile şi veniturile bisericeşti sunt folosite pentru susţinerea multiplelor activităţi derulate de BOR în societatea românească.
„Cele aproximativ 800 de instituţii şi programe socio-medicale şi educaţionale (cabinete medicale, cabinete de consultanţă, cămine şi centre pentru bătrâni, copii şi alte persoane defavorizate, grădiniţe etc.), pentru susţinerea cărora anul trecut (2014) eparhiile Patriarhiei Române au cheltuit peste 87 de milioane de lei, sunt susţinute în imensa lor majoritate tocmai din veniturile obţinute corect şi transparent de eparhiile Bisericii Ortodoxe Române”, spune conducerea BOR.
Conducerea BOR susține că statutul fiscal al cultelor din România este similar cu cel din majoritatea statelor Uniunii Europene în care acestea sunt susţinute pentru contribuţia lor la viaţa societăţii. „O eventuală încetare a sprijinului statului faţă de Biserica Ortodoxă Română şi alte culte ar trebui să fie urmată, în mod firesc, de o restituire a tuturor averilor bisericeşti confiscate. În plus, banul public oferit cultelor provine de la contribuabili care sunt în majoritate creştini ortodocşi”, susține Patriarhia, arătând că toate cultele din România primesc doar 0,2% din bugetul de stat, sume care sunt de zece ori mai mici decât bugetul pentru Educaţie (4,4 miliarde lei).
Autoritățile statului nu sunt de acord cu argumentele Bisericii, conform cărora cultele sunt subfinanțate. Cifrele pe 2014 arată că autoritățile locale și Guvernul au alocat, doar în 2014, aproape 12 milioane de euro doar pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului, construcție de a cărei necesitate nu s-au convins nici măcar 50% din români. Nici măcar contribuabilii nu susțin Biserica în această încercare de șantajare a autorităților. Preoții, episcopii, mitropoliții și patriarhul au demonstrat de atâtea ori că sunt departe de cele sfinte și că zicala „fă ce zice popa, nu ce face popa” e cât se poate de adevărată. De-a lungul „carierei” lor de slujitori ai Domnului, preoții și înalții prelați au acumulat averi de invidiat.
Fiecare dintre ei are mașină, telefon mobil de ultimă generație, îmbrăcăminte și accesorii vestimentare care n-au legătură cu misiunea lor pământească. Deși 95% din ei sunt plătiți de stat, preoții iau bani de la enoriași pentru diversele „sfinte taine” pe care le înfăptuiesc în numele Domnului: înmormântări, sfeștanii, nunți, botezuri, maslu și altele. Rareori preoții taie chitanțe pentru aceste sume, iar când o fac înregistrează doar o parte din acești bani, sub formă de donație. Restul banilor nu ajunge acolo und ear trebui și nu sunt folosiți pentru campanile umanitare de care vorbește Biserica. Prin impozitarea tuturor venituriloe obținute de Biserică, autoritățile statului vor să aibă o imagine de ansamblu a sumelor care ajung în vistieria fiecărei arhiepiscopii în parte.
Cea mai bănoasă eparhie a BOR este Arhiepiscopia Bucureştilor, condusă de Patriarhul Daniel, cu un excedent financiar obţinut în 2014 de 7,42 milioane lei, adică aproximativ 1,67 milioane euro (în creştere cu peste 270.000 euro faţă de anul precedent). Veniturile acestei eparhii au fost anul trecut de 59 milioane lei, adică în jur de 13,4 milioane euro. Ale 21 de eparhii au declarat profit în 2014. Agenţia de turism a Patriarhiei, Basilica Travel (care se ocupă cu organizarea pelerinajelor) a raportat pe 2014 un profit de 513.000 lei, adică aproximativ 115.000 euro.
Potrivit Codului Fiscal, veniturile realizate de unităţile bisericeşti din donaţii şi din activităţi economice (producerea şi vânzarea de lumânări, calendare, carte religioasă, vin cultic şi alte obiecte bisericeşti etc.) sunt scutite de impozit dacă sunt folosite în scopuri precise. Este vorba de întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult (plata facturilor la curent electric, apă, gaze etc.), de lucrări de construcţie, de reparaţie şi de consolidare a locaşurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice, dacă sunt sunt folosite pentru învăţământ, pentru furnizarea, în nume propriu sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în condiţiile legii, pentru acţiuni specifice şi alte activităţi non-profit ale cultelor religioase, scrie gandul.info.
