Calendar ortodox 2019, 22 aprilie. Sărbătoarea zilei. Sfânta şi marea zi de luni

20 aprilie 2019 1:29

Ultima actualizare: 6 martie 2022 20:12

Pilda smochinului neroditorfoto: doxologia.ro

Sfânta şi marea zi de luni este prăznuită în anul 2019 la data de 22 aprilie în Calendarul ortodox. Sfânta şi marea zi de luni zilei prăznuită de credincioșii ortodocși, conform Calendarului ortodox 2019, pentru data de 22 aprilie. Denie.

De astăzi încep sfintele patimi ale Domnului Nostru Iisus Hristos. În această zi este amintit Iosif ca preînchipuire a Mântuitorului. Iosif, căruia i se mai spune şi cel preafrumos, a fost cel mai mic fiu al Rahilei. El a fost invidiat de fraţii săi din clipa în care s-a născut şi după ce tatăl este înşelat cu nişte zdrenţe murdare de sânge că ar fi fost sfâşiat de fiare sălbatice Iosif, ca şi Mântuitorul nostru, este vândut pe treizeci de arginţi. Cei care-l cumpără sunt ismaeliţii care la rândul lor îl vând lui Putifar, şeful eunucilor Faraonului din Egipt. Pentru că a refuzat să păcătuiască cu soţia faraonului este aruncat în temniţa cea mai întunecată, dar mai apoi scos şi repus îndrepturi pentru că reuşeşte să tâlcuiască visele faraonului, ajunge guvernatorul Egiptului. A trăit în chip înţelept toată viaţa fiind respectat pentru faptele lui bune. Este preînchipuire a lui Hristos pentru că a fost invidiat de cei din neamul său – în cazul Mântuitorului, fariseii şi saducheii-, vândut pe treizeci de arginţi, este aruncat în groapa cea mai adâncă – Mântuitorul în mormânt –, de unde iese şi ajunge să stăpânească Egiptul – Iisus Hristos stăpâneşte pese tot păcatul şi ne hrăneşte pe noi cu pâinea cea cerească.

Pilda smochinului cel fără de rod

Astăzi ni se dă exemplu şi pilda smochinului neroditor. “Iar a doua zi, întorcându-Se în cetate a flămânzit. Şi văzând un smochin lângă cale, a venit la el şi n-a găsit nimic în el decât numai frunze. Sfântul evanchelist Matei ne spune: Şi i-a zis lui: «În veci să nu se mai facă rod în tine». Şi îndată s-a uscat smochinul” (Matei 21:19) , iar sfântul Evangelist Marcu ne povesteşte: “Iar a două zi ieşind ei din Betania, Domnul a flămânzit. Şi văzând un smochin de departe, având frunze, a mers să vadă de va găsi ceva în el. Venind la el, n-a găsit nimic decât frunze, că nu era încă vremea smochinelor. Şi a zis Iisus smochinului: «Nimeni să nu mai mănânce rod din tine în veac»” (Marcu 11:13). Smochinul a fost pomul din al cărui fruct au mâncat Adam şi Eva şi din frunzele lui şi-au făcut veşmânt protopărinţii omenirii şi în felul acesta simbolizează păcatul. Atunci nu a fost blestemat şi de aceea îl blesteamă Iisus acum, pentru că păcatul se aseamănă cu smochina: este dulce şi lipicios. Părintele Nicolae Steinhardt ne învaţă că pilda smochinului nu este despre fruct. Ci despre păcat, pentru că nu poţi pretinde unui pom să facă fruct dacă nu i-a sosit vremea, dar poţi cere unui om să fie pregătit şi plin de fructele credinţei şi ale faptelor bune în orice clipă ne cheamă Mântuitorul. Dacă roadele smochinului sunt supuse unui ciclu anual de rodire omul trebuie să fie oricând pregătit şi disponibil pentru Hristos.

Rugăciunea zilei de luni

Doamne Iisuse Hristoase, cu adâncă umilinţă recunosc şi mărturisesc, că în toată ziua păcătuiesc contra iubirii Tale Dumnezeieşti. Deci, astăzi, că este luni şi începutul săptămânii, mă rog cu umilinţă îndurării Tale celei mari: iartă-mi păcatele cele de voie şi fără de voie, şi-mi ajută să pun început bun şi să port mai multă grijă de sufletul meu, pentru care ai răbdat atâtea dureri la Sfânta Ta Răstignire! O, Doamne, astăzi Îîţi dau sufletul şi trupul meu şi voinţa mea, rugându-Te să fie voia Ta cu mine, după bună plăcerea Ta. Pedepseşte-mă, Doamne, după îndurarea Ta, în această lume, iar nu în cealaltă viaţă. Şi iartă pe cei vii şi pe cei răposaţi, pentru rugăciunile Sfintei Tale Biserici, şi pe toți ne învredniceşte de mărirea Ta în rai. La aceasta pun mijlocitori pe Sfinţii Tăi Îngeri, către care zic: O, cereştilor ajutători şi păzitori ai oamenilor, vouă mă închin şi vă mulţumesc, pentru ajutorul şi conducerea ce ne-o daţi în toate zilele nouă, nevrednicilor şi păcătoşilor. Scutiţi-mă de vrăjmaşii cei văzuţi şi nevăzuţi, ca să nu mai păcătuiesc de acum înaintea Dumnezeului meu! Învredniciţi-mă să vă văd la moartea mea, stând în jurul meu şi să duceţi sufletul meu în cer, ca să se închine măririi Feţei lui Dumnezeu, iar vouă să vă mulţumesc acolo, pentru purtarea de grijă ce aţi avut pentru mine şi binele vostru să-l spun cu glas neîncetat în veci. Amin.