Care este rolul Parlamentului și câți senatori și deputați are România
Pe 6 decembrie am fost aşteptaţi la urne pentru a ne alege parlamentarii. Un vot important, care trasează parcursul României pentru următorii patru ani. Dar să vedem ce atribuții au cei 465 de senatori și deputați care vor compune Legislativul.
Parlamentul României este organul reprezentativ suprem și unica autoritate legiuitoare a României. Parlamentul este bicameral, fiind alcătuit din Senat și Camera Deputaților.
Conform Constituției, Parlamentul adoptă legi constituționale, legi organice și legi ordinarecameral și este alcătuit din Senat și Camera Deputaților.
Practic, Parlamentul este forul care dezbate şi aprobă toate legile după care ne ghidăm în societate: în raporturile noastre de muncă, sociale, în Educaţie, Sănătate sau Apărare.
Tot Parlamentul numește șefii de servicii secrete, judecătorii Curții Constituționale sau Avocatul Poporului.
Membrii Camerei Deputaților și ai Senatului sunt aleși prin vot universal în cele 42 de circumscripții electorale, corespunzătoare celor 41 de județe și Municipiului București.
Prin raportarea la numărul de locuitori, un deputat reprezintă 73.000 de locuitori dintr-un județ, iar un senator este ales la fiecare 168.000 din locuitorii județului respectiv.
La redistribuire, se mai adaugă un deputat sau/și senator în județele în care este depășită jumătatea normei de reprezentare. România are 136 senatori și 329 deputați, adică 465 de parlamentari.
Majoritatea parlamentară stabilește Guvernul
În funcție de numărul de mandate obținute de ficare partid politic în parte, depinde și componența și programul Guvernului. Imediat după alegeri, în funcție de negocierile politice, majoritatea parlamentarilor înaintează preşedintelui o propunere de premier. Majoritate înseamnă 50% plus 1.
Cabinetul de miniștri și programul de guvernare sunt validate tot prin votul aleșilor. Dacă în cei patru ani de mandat, deputații și senatorii sunt nemulţumiţi de prestaţia Guvernului, pot vota o moţiune de cenzură prin care să îi demită pe premier şi pe miniştri.
Activitatea de zi cu zi a Parlamentului presupune, însă, elaborarea, dezbaterea şi votarea legilor. Fiecare propunere iniţiată de parlamentari, Guvern sau cetăţeni se discută prima oară în comisiile de specialitate și apoi se votează în plen.
Parlamentarii stabilesc șefii serviciilor secrete, conducerea unor instituții cheie
Dacă un proiect legislativ s-a votat prima oară la Camera Deputaţilor, el urmează aceeaşi procedură în Senat. Şi invers. Deputaţii au ultimul cuvânt când vine vorba despre legislaţia muncii, mediu, ajutoare sociale.
Senatul decide regulile din educaţie sau administraţie locală. În şedinţe reunite, parlamentarii votează conducerea serviciilor secrete sau a diverselor instituţii din subrodine: Autoritatea de Supraveghere Financiară, televiziunea publică, Avocatul Poporului.
Tot împreună, aleşii primesc mesajul preşedintelui României sau rapoartele de activitate ale Consiliului Suprem de apărare a ţării.
În situaţie de criză, Parlamentul poate declara starea de război, mobilizarea şi încetarea ostilităţilor militare. Dacă trei zile pe săptămână parlamentarii lucrează la București, vinerea este dedicată alegătorilor. La cabinetele parlamentare din țară, deputații și senatorii trebuie să discute propunerile și doleanțele cetățenilor din colegiile lor.
Câți senatori și deputați sunt în fiecare județ
Bucureştiului (circumscripţia electorală nr. 42) îi revine cel mai mare număr de mandate de parlamentari: 13 senatori şi 29 deputaţi.
Județele cu cei mai mulți parlamentari
Judeţele cărora le revin cele mai multe mandate de senatori şi deputaţi, în funcţie de mărimea populaţiei, sunt: Iaşi (5 senatori şi 12 deputaţi), Prahova (5 senatori şi 11 deputaţi), Constanţa (5 senatori şi 11 deputaţi), Bacău (4 senatori şi 10 deputaţi), Cluj (4 senatori şi 10 deputaţi), Dolj (4 senatori şi 10 deputaţi), Suceava (4 senatori şi 10 deputaţi), Timiş (4 senatori şi 10 deputaţi).
Județele cu cei mai puțini parlamentari
Cele mai puţine mandate de parlamentari revin următoarelor judeţe: Călăraşi (2 senatori şi 4 deputaţi), Covasna (2 senatori şi 4 deputaţi), Giurgiu (2 senatori şi 4 deputaţi), Ialomiţa (2 senatori şi 4 deputaţi), Mehedinţi (2 senatori şi 4 deputaţi), Sălaj (2 senatori şi 4 deputaţi), Tulcea (2 senatori şi 4 deputaţi).
Redistribuirea mandatelor în restul județelor
Celorlalte judeţe le revine următorul număr de deputaţi şi senatori: Alba (2 senatori şi 5 deputaţi), Arad (3 senatori şi 7 deputaţi), Argeş (4 senatori şi 9 deputaţi), Bihor (4 senatori şi 9 deputaţi), Bistriţa-Năsăud (2 senatori şi 5 deputaţi), Botoşani (3 senatori şi 6 deputaţi), Braşov (4 senatori şi 9 deputaţi), Brăila (2 senatori şi 5 deputaţi), Buzău (3 senatori şi 7 deputaţi), Caraş-Severin (2 deputaţi şi 5 senatori), Dâmboviţa (3 senatori şi 7 deputaţi), Galaţi (4 senatori şi 9 deputaţi), Gorj (2 senatori şi 5 deputaţi), Harghita (2 senatori şi 5 deputaţi), Hunedoara (3 senatori şi 6 deputaţi), Ilfov (2 senatori şi 5 deputaţi), Maramureş (3 senatori şi 7 deputaţi), Mureş (4 senatori şi 8 deputaţi), Neamţ (3 senatori şi 8 deputaţi), Olt (3 senatori şi 6 deputaţi), Satu Mare (2 senatori şi 5 deputaţi), Sibiu (3 senatori şi 6 deputaţi), Teleorman (2 senatori şi 5 deputaţi), Vaslui (3 senatori şi 7 deputaţi), Vâlcea (2 senatori şi 6 deputaţi), Vrancea (2 senatori şi 5 deputaţi).
Circumscripţiei electorale pentru cetăţenii români cu domiciliul în afara ţării, nr. 43, îi revin două mandate de senator şi 4 de deputaţi, conform Anexei 1 din Legea nr. 208/2015.
Citește și:
