Câți dintre cei care ar fi putut susține examenul maturității nu s-au înscris la Bacalaureat. Unde s-au pierdut acești elevi

Ultima actualizare:

În ultimii 12 ani s-au perindat la ministerul Educației 12 miniștri. Fiecare a venit cu idei noi, cu un alt plan de atac care anunța schimbări revoluționare. Pe foaie suna bine, în realitate însă lucrurile nu au stat așa. Statisticile ne arată că, în prezent, peste 60.000 de elevi care intrau în urmă cu 12 ani în clasa I nu s-au înscris, în acest an, la Bac. Și nimeni din minister nu a explicat unde s-au pierdut acești elevi. Amintim că luni, 17 iunie, examenul maturității a început cu proba orală la Limba și Literatura Română. Astăzi, 19 iunie, au început și competențele orale, iar de pe 1 iulie se dă startul probelor scrise. 

bacalaureat jpeg

60.000 de elevi care au început în urmă cu 12 ani clasa I nu s-au înscris la Bac

Avem o diferență de circa 27.000 de elevi care erau în clasa a XII-a și nu s-au înscris la Bacalaureat. Raportat la cei 202.134 înscriși în clasa I în 2012 (din care îi scădem pe elevii de la școlile profesionale), sunt 60.607 care după 12 ani de școală obligatorie – 4 ani de învvățământ primar, 4 de gimnaziu și 4 de liceu – nu au mai ajuns la Bacalaureat. Înseamnă 29,98%, aproape o treime.

Situația este mult mai gravă ca cea din anii trecuți. În 2023, de exemplu, într-o analizată Edupedu.ro se arata că peste 50.000 de copii care au început clasa I în urmă cu 13 ani nu au mai ajuns să se înscrie la Bac 2023, adică 24% din întreaga generație.

12 miniștri în ultimii 12 ani 

În ultimii 12 ani de școală, Educația a avut 12 miniștri, fiecare venind cu modificări, cu noi idei, cu percepții diferite. Până anul acesta, când Educația a obținut o finanțare mai bună datorită grevei profesorilor și PNRR-ului, acest domeniu a fost subfinanțat cronic, conform rapoartelor internaționale ale Comisie Europene, OCDE sau Bancii Mondiale, guvernele neacordând niciodată procentul prevăzut de lege (6% în Legea 1/2011 și 15% din Bugetul General Consolidat în Legea 198/2023), indferent de ce partide le-au compus.

Remus Pricopie, al doilea cel mai lung mandat 

Ecaterina Andronescu: 2 iulie 2012 – 21 decembrie 2012 (PSD) - Revenea la minister pentru al treilea mandat după o serie de modificări susținute în Parlament asupra legii Educației.

Remus Pricopie: 21 decembrie 2012 – 14 decembrie 2014 (PSD) (al doilea cel mai lung mandat de ministru al Educației, deținut alături de Mihnea Costoiu – ministru delegat pentru Cercetare și Învățământ Superior. În mandatul acestora au loc cele mai ample modificări ale Legii educației Miclea-Funeriu din 2011; acum, concursurile de angajare a profesorilor trec de la școli înapoi la inspectorat, făcând imposibilă din nou sancționarea sau demiterea profesorilor neperformanți. 

Schimbările aduse de ministrul Sorin Cîmpeanu 

Sorin Mihai Cîmpeanu - 14 decembrie 2014 – 17 noiembrie 2015 (PC) (la puțin timp de la intrarea sa în guvern, executivul a modificat legea educației astfel încât doctorii să poată renunța la titlul de doctor. 

Premier era Victor Ponta, care anunțase înainte de această modificare legislativă că renunță la titlul de doctor. Până la urmă, nimeni “nu a beneficiat” de ordinul care deschidea calea amnistierii plagiatorilor, pentru că niciun ministru nu a mai aprobat și metodologia care să operaționalizeze modificarea legislativă).

Adrian Curaj și Mircea Dumitru 

Adrian Curaj 17 noiembrie 2015 – 5 iulie 2016 (tehnocrat) (un mandat scurt, în care toată atenția publicului a fost canalizată pe rezolvarea problemei plagiatelor, o plagă sângerândă lăsată în urmă de guvernele social-democrate conduse de Victor Ponta. Venit cu o altă procedură de soluționare a plagiatelor decât cea prevăzută de legea 1/2011 în forma inițială, procedură care cerea timp pentru a fi implementată, Curaj a fost schimbat de premierul Cioloș cu rectorul Universității din București).

Mircea Dumitru 7 iulie 2016 – 4 ianuarie 2017 (tehnocrat) (un mandat care nu a clarificat problema plagiatelor, și nici pe cea a evaluării școlilor doctorale; a organizat pentru prima dată la nivelul școlilor și al liceelor un concurs cu teste de nivel internațional pentru funcția de director).

Liviu Pop, un mandat plin de "greșeli" 

Pavel Năstase: 4 ianuarie 2017 – 28 iunie 2017 (PSD) - a introdus posibilitatea ca foștii directori, numiți politic, să poată fi numiți din nou pe funcții, cu mandat temporar.

Liviu Marian Pop: 29 iunie 2017 – 29 ianuarie 2018 (PSD) - a introdus manualele editurii unice, care au fost atât de pline de greșeli, încât unele au fost reeditate).

Valentin Popa: 29 ianuarie 2018 – 27 septembrie 2018 (PSD) - a pus în practică planul lansat de Liviu Pop privind realizarea tuturor manualelor de editura unică a statului, trecând peste deciziile nefavorabile date de Curtea Constituțională și în lipsa unei legislații care să îi permită acest monopol. 

Ecaterina Andronescu, al patrulea mandat 

Ecaterina Andronescu: 6 noiembrie 2018 – 2 august 2019 (PSD) - Un al patrulea mandat care a debutat după ce Andronescu a negat ferm posibilitatea de a prelua șefia Educației de la Liviu Dragnea, liderul de atunci al PSD căruia Ecaterina Andronescu îi ceruse demisia. Un mandat marcat de o avalanșă de propuneri de modificări ale legislației, lansate pe bandă rulantă în primele luni și retrase, negate, anulate cu o rapiditate fără precedent. A preluat mandatul cu promisiunea lansată sindicatelor de a produce 3 noi legi ale educației, până la 31 martie 2019. Nu a produs niciuna. A fost demisă de Viorica Dăncilă pentru o declarație considerată deplasată în scandalul Călărași.

Sorin Cîmpeanu, ministrul pe timp de pandemie 

Sorin Cîmpeanu 23 decembrie 2020 – octombrie 2022 (PNL) Pentru a doua oară ministru, Cîmpeanu anunță o serie de reforme finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, în care Educația primește proiecte în valoare de 3,6 miliarde de euro cu implementare până în anul 2026. Prin „calibrarea subiectelor” și simplificarea programelor pentru examene, măsuri puse pe seama școlii online din pandemie, a adus rata de promovare de la Bacalaureat 2022, respectiv cea a notelor peste 5 la Evaluarea Națională 2022 la maximele ultimilor 12 ani.

În mandatul acestuia se face evaluarea școlilor doctorale, cu componentă externă, iar mai multe încercări de tip „pilot” au loc în privința testării standardizate și a corecturii digitalizate la examenele naționale din învățământul preuniversitar. Cîmpeanu demisionează după un scandal în care a fost acuzat de plagiat prin însușirea unui suport de curs.

Ligia Deca, ministrul actual al Educației 

Ligiaa Deca 3 octombrie 2022 – prezent (PNL) Fost consilier de stat la Administrația prezidențială, autorul de facto al rapoartelor România educată, Deca preia conducerea ministerului cu misiune clară de la Klaus Iohannis să treacă prin Parlament controversatele proiecte de legi ale educației, lansate în dezbatere de Cîmpeanu. Reușește asta în 22 mai 2023, exact în ziua în care s-a declanșat prima grevă generală din Educație, din ultimii 18 ani, care avea să fie și cea mai mare de după Revoluție. Proiectele de legi au fost promulgate, au intrat în vigoare, dar prevederi esențiale privind desființarea inspectoratelor școlar și reorganizarea instituțiilor sunt amânate sine-die din cauza anului electoral 2024. Deca e la al doilea mandat, ministru acum în Guvernul Ciolacu, iar la activ marchează nenumărate întârzieri ale proiectelor de reformă promise și clamate ani la rând.

Au început probele la Bac 2024

Amintim că luni, 17 iunie, au început probele orale de la Bacalaureat 2024. Evaluarea competențelor digitale este proba D a Bacalaureatului 2024 care continuă în aceste zile.  Proba de evaluare a competențelor digitale se desfășoară în laboratoarele de informatică din unitățile de învățământ liceal și este, preponderent, o probă de natură practică. De la 1 iulie, elevii vor începe să susțină și probele scrise.

Calendar Bacalaureat 2024

  • 3 – 7 iunie 2024: Înscrierea candidaților la prima sesiune de examen
  • 7 iunie 2024: Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a
  • 17 – 19 iunie 2024: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A
  • 19 – 20 iunie 2024: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B
  • 19 – 21 iunie 2024: Evaluarea competențelor digitale – proba D
  • 25 – 27 iunie 2024: Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C
  • 1 iulie 2024: Limba și literatura română – proba E.a) – proba scrisă
  • 2 iulie 2024: Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – proba scrisă
  • 4 iulie 2024: Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – proba scrisă
  • 5 iulie 2024: Limba și literatura maternă – proba E.b) – proba scrisă
  • 8 iulie 2024: Afișarea rezultatelor la probele scrise până la ora 12.00) și depunerea contestațiilor în intervalul orar 12.00 – 18.00
  • 9 – 11 iulie 2024: Rezolvarea contestațiilor
  • 12 iulie 2024: Afișarea rezultatelor finale
image
image
image
image
image
image
Pippa Middleton nuntă Foto Getty Images (1) jpg
1 kamala harris prima femeie presedinte a sua joe biden 1 jpg jpeg
pompieri smurd jpg
mic dejun la hotel jpg
edesia ro 202207 miedul bautura straveche din miere de albine 02 1024x684 jpg
Arca lui Noe  png
Viena jpg
inec mare mamaia jpg
image
actualitate.net
image
actualitate.net