Ce i-ar putea aștepta după alegeri pe români. Explicația unui expert în securitate din Elveția: „Acesta e scenariul horror”
Marius Ghincea, expert în securitate la Universitatea ETH din Zurich și Institutul Universitar European din Florența, explică patru posibile scenarii după alegerile din România. În opinia sa, România ar putea urma patru modele: cel bulgar, ceh, polonez sau moldovenesc.
Marius Ghincea arată că alegerile parlamentare din România sunt foarte importante și ar putea da țării o direcție de viitor. El începe de la exemplul a patru țări din Europa de Est, fiecare având propriile probleme.
Având în vedere informațiile pe care le avem în acest moment, Marius Ghincea prezintă patru scenarii posibile. Primul și deloc de dorit ar fi scenariul bulgăresc, în condițiile în care Bulgaria se găseșțe într-o criză politică adâncită de mai bine de trei ani și jumătate.
Scenariul bulgăresc
„Bulgaria suferă de o criză politică profundă ce a început în 2021 și care continuă până astăzi. Bulgarii au, în medie, o tură de alegeri anticipate la fiecare șase luni. Pe lângă aceasta, începând din 2017, Bulgaria are în persoana lui Rumen Radev și un președinte pro-rus și anti-american. Cauzele structurale ale crizei politice sunt legate de apariția unei noi dimensiuni de conflict politic. Ca și în România, lupta politică din Bulgaria era tradițional dată pe dimensiunea dreapta/anticomunism -- stânga/postcomunism. Începând cu 2021, lupta se duce și pe dimensiunea cosmopolitanism / comunitarianism, ceea ce complică și fragmentează scena politică. Scenariul bulgăresc este probabil în România dacă rezultatele alegerilor parlamentare vor produce un legislativ foarte fragmentat, cu trei blocuri politice: suveraniștii, sistemul, liberal-progresiștii”, spune Ghincea.
Aceasta înseamnă că, dacă avem un parlament fragmentat, riscăm o criză politică din care cu greu putem ieși.
„Asta va duce la instabilitate politică pentru că va fi foarte greu să formezi un cabinet care să se bucure de o majoritate parlamentară. Iar orice majoritate va fi suficient de eterogenă politic (pe ambele dimensiuni: dreapta-stânga, cosmopolitan/comunitarian) încât va duce inerent la fricțiuni și căderi de guverne. Existența unui legislativ fragmentat este o...”
Citește mai multe pe Adevărul.ro
