Culturile agricole din estul României, pârjolite de secetă
Zile grele pentru agricultori, din cauza secetei prelungite! Sute de mii de hectare cultivate cu grâu sunt în mare parte compromise, iar fermierii spun că restul culturilor nu se pot semăna din cauza lipsei de apă. În foarte multe zone, în ultimele şase luni a plouat la fel de puţin ca-n zonele deşertice.
Mii de fermieri din partea de est a României spun că seceta prelungită (în unele zone nu a plouat de şase - şapte luni) este pe cale să provoace un adevărat dezastru alimentar. Plantele s-au uscat parţial sau în întregime, pământul este uscat şi brăzdat de crăpături sinistre, iar câmpul arată dezolant. Grâul pare deja compromis, dar nici celelalte culturi, care se seamănă în primăvară, nu sunt într-o stare mai bună, căci seminţele nu încolţesc din cauza lipsei de apă din sol.
„Practic, stă sămânţa sub pământ ca în sac. Este o situaţie cum nu-şi aduce aminte nimeni să mai fi fost. Am vorbit cu fermieri având 30 - 40 de ani de meserie şi nici unul n-a mai întâlnit o aşa secetă, care să acopere jumătate de an exact în perioada de toamnă - iarnă - primăvară, când de regulă aveam precipitaţii bogate sub formă de ploi şi ninsori”, oftează inginerul agronom Floricel Dima, directorul Direcţiei Agricole Galaţi. În acest judeţ, situaţia este realmente dramatică, aşa cum ne-a explicat agronomul. Deja sunt sute de fermieri care au anunţat că vor să se facă, în teren, constatarea stării de calamitate totală la grâu şi orz, pentru a putea să are şi să cultive altceva. Este vorba, deocamdată, de aproximativ 20.000 de hectare cultivate cu cereale, situate în jumătatea de sud a judeţului. Paguba totală este estimată neoficial la 22 - 25 de milioane de euro, însă creşte cu fiecare zi în care ploile întârzie.
„Noi am calculat că media precipitaţiilor pe perioada 2015 - 2019 a fost de 469 de litri pe metrul pătrat. Nu este una grozavă, dar se poate face cât de cât agricultură. În 2019, am avut însă ca medie pe judeţ doar 309 litri pe metrul pătrat. În primele trei luni din 2020 situaţia este şi mai rea. Avem o medie de 42 de litri pe metrul pătrat într-un sfert de an, iar în partea de sus avem o o treime din judeţ unde au fost doar 12 - 15 litri pe metrul pătrat”, adaugă inginerul Dima. Practic, în mare parte din jumătatea de sud a judeţului Galaţi a plouat echivalentul unei medii anuale de 160 de litri pe metrul pătrat, cam cât în regiunea subsahariană din Africa. Nici fermierii care au acces la irigaţii nu se pot considera salvaţi. În iarnă, staţiile de punere sub presiune n-au funcţionat, iar după ce acestea au fost pornite, începând cu jumătatea lunii martie, au fost probleme cu avariile din reţea. În plus, costurile sunt foarte mari cu irigaţiile şi aduc agricultura sub pragul de rentabilitate. De altfel, sindicatul agricultorilor a transmis un apel pe adresa Guvernului, solicitând creşterea subvenţiilor pentru irigaţii. Probleme mari sunt şi în judeţele Brăila, Tulcea, Vrancea, Vaslui, Buzău, Ialomiţa, Călăraşi şi Constanţa. „Comitetele pentru situaţii de urgenţă se vor întruni şi vor evalua dimensiunea pagubelor, astfel încât să avem o imagine cât mai obiectivă, iar fermierii să fie despăgubiţi corect”, menţionează Adrian Oros, ministrul Agriculturii.
«Un minus de 60% la precipitaţii»
Marcel Bulardă, directorul Staţiunii de Cercetare Agricolă Brăila, spune că solul nu are umiditate. „Pe perioada septembrie 2019 - aprilie 2020 se înregistrează la precipitaţii un minus de 60% faţă de o situaţie normală ca medie multianuală”, declară specialistul. De altfel, Administraţia Naţională pentru Meteorologie (ANM) a confirmat deja că a clasat sudul Moldovei şi o mare parte din Bărăgan şi din Dobrogea la categoria „secetă pedologică extremă”. Adică, în pământ nu mai există suficientă apă pentru a susţine plantele.
