Decât să consolidezi un bloc, mai bine îl ridici din temelii
Românii se tem de cutremurul care stă să ne lovească, însă sunt de-a dreptul îngroziţi de lucrările de consolidare a locuinţelor lor. Pe oameni îi sperie sumele „colosale” pe care trebuie să le plătească şi faptul că sunt nevoiţi să se mute pe durata şantierului. Iată care sunt costurile pe care trebuie să le suporte fiecare pentru a se pune la adăpost în caz de calamitate.
Dacă ai ştii cu precizie data la care România va fi zguduită de un nou seism devastator ce ai face cu această informaţie? Ţi-ai strânge lucrurile şi ai fugi în munţi sau ai încerca să-ţi convingi vecinii să accepte consolidarea de urgenţă a blocului în care locuieşti? Gândeşte-te bine la ce o să răspunzi, căci de asta poate depinde chiar viaţa ta!
Una dintre cele mai mari dileme ale românilor care azi trăiesc în imobile cu bulină este dacă merită să investească în consolidarea imobilelor. Lucrările de punere în siguranţă sunt extrem de costisitoare, însă nota de plată e stabilită în funcţie de gravitate şi de soluţia de consolidare aleasă. Intervenţiile costă între 270 şi 450 de euro pe metrul pătrat de construcţie, ceea ce în cazul unui bloc cu 8 etaje, cu două scări ar însemna între 1,5 şi 2,5 milioane de euro. Statul suportă 80% din aceste costuri, prin programul anual derulat de Ministerul Dezvoltării. Însă banii sunt extrem de puţini şi la ei au acces cei care depun dosarul primii. În 2016, bugetul acestui program a fost de 25 de milioane de lei (5,6 milioane euro).
Ipotecă şi rate, ca la credit
Din suma totală care trebuie plătită firmei de construcţii, proprietarilor le revine o cincime (20%). În termeni reali asta s-ar traduce în 200 până la 500 de lei pe lună. Asociaţiile de proprietari care intră în programul derulat de Ministerul Dezvoltării trebuie să ducă o serioasă muncă de lămurire a locatarilor. Odată acceptaţi în program, proprietarii trebuie să fie de acord să achite contravaloarea cheltuielilor care le revin în cel mult 25 de ani. Însă, cel mai greu de acceptat va fi dreptul de ipotecă asupra apartamentului, care va fi preluat de stat până la achitarea integrală a contribuţiei.
Mutarea din şantier
Consolidarea ar putea presupune mutarea locatarilor până la finalizarea lucrărilor de punere în siguranţă a imobilelor. Acest lucru poate fi stabilit doar de echipa care realizează intervenţia, prin proiectul tehnic. În acest caz, locatarii ar trebui mutaţi în locuinţe temporare, de necesitate, aflate în subordinea autorităţilor locale. Problema majoră e că numărul acestor spaţii este extrem de mic. Inclusiv Bucureştiul se confruntă cu o criză a locuinţelor de necesitate disponibile (doar 80 de apartamente). Ministrul dezvoltării, Vasile Dîncu, afirma joi că fondul de locuinţe de necesitate ar trebui completat prin atragerea de dezvoltatori privaţi care să ridice astfel de imobile în interesul statului. Dacă proiectul nu pesupune intervenţii majore, consolidarea se poate efectua şi cu menţinerea locatarilor în imobil.
Expertizarea tehnică, o pacoste
Până acum am vorbit de clădirile despre care proprietarii ştiu sigur că sunt şubrede. Locuinţele care nu au fost incluse într-o clasă de risc seismic trebuie expertizate pe banii locatarilor. Aceştia trebuie să tocmească un expert atestat, avizat de Inspectoratul de Stat în Construcţii, care să ia probe din toate structurile de beton ale clădirii. Expertizarea unui bloc este costisitoare şi, în general, se taxează cu cel puţin 2 euro/mp construiţi. La un bloc cu 8 etaje şi două scări ar veni circa 11.000-12.000 de euro. „Mai ieftin de 2 euro/mp nu există. În general se iau mostre din cele mai afectate elemente din beton şi se duc la un laborator de construcţii specializat. În cazul blocurilor se ridică probe din circa 3% din elementele de siguranţă”, ne-a spus inginerul Nicolae Aleman, expert tehnic autorizat.
Click! spune
- 616 clădiri cu risc seismic au fost consolidate în toată ţara în ultimii 15 ani
- 370 de clădiri au fost consolidate în Bucureşti în acelaşi interval; cele mai multe sunt instituţii publice sau clădiri aflate în proprietate publică
- 80 de clădiri din toată ţara au fost incluse în programul de consolidare în 2016
- 774 de imobile din Bucureşti sunt expertizate în prezent; 183 dintre ele sunt pericol public.
Au termoizolat blocul cu bulină
Un bloc cu 8 etaje şi patru scări din Capitală a fost reabilitat termic de autorităţile locale din Sectorul 1, în ciuda faptului că figurează pe lista imobilelor cu bulină. Expertul tehnic care a inventariat pagubele imobilului după cutremurul din 1977, Nicolae Aleman, a solicitat asociaţiei de proprietari să consolideze blocul în termen de doi ani de la emiterea expertizei.
„În 1996 am efectuat acea expertiză şi le-am cerut să consolideze blocul. Au trecut 20 de ani de atunci şi, cu siguranţă, datele mele nu mai sunt valabile. Anveloparea nu a rezolvat problema de fond. După părerea mea, au făcut o mare eroare”, ne-a spus Nicolae Aleman.
Cei mai mulţi dintre locatari au salutat lucrările de termoizolare, însă unii sunt de părere că s-a ascuns gunoiul sub preş.
