Dezastru! Un cutremur mare ar putea distruge România
Un mare cutremur ar face prăpăd în România! 75% dintre locuitorii țării ar fi afectați. O arată raportul întocmit de reprezentanții Ispectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU).
Date îngrijorătoare au fost date publicității. Nu sunt menite ca ne sperie, ci să pună la punct problemele cu care se confruntă sistemul de urgență. În cazul unui cutremur puternic în România, 75% dintre locuitorii ţării ar putea fi afectaţi, infrastructura fiind în multe zone una "critică", iar dotările cu echipamente pentru misiuni de salvare-căutare în caz de cutremur fiind slabe sau absente.
"România are o seismicitate ridicată, cu originea în zona Vrancea, în zonele subcarpatice şi mai puţin în părţile de nord-vest şi vest ale ţării. Edificatoare în acest sens sunt cutremurele majore care au avut loc în România şi urmările lor. Amintim cutremurul din 4 martie 1977, care a provocat 1.570 de morţi, peste 11.300 răniţi, 35.000 familii sinistrate şi 32.900 locuinţe prăbuşite sau grav avariate" - aşa începe introducerea la capitolul riscurilor naturale care pot genera dezastre în România din proiectul Strategiei de consolidare şi dezvoltare a IGSU 2016-2025, aflată în dezbatere pe site-ul MAI.
În document se arată că, în situaţia unui seism de magnitudine mare, trei sferturi dintre locuitorii României pot fi afectaţi.
Cei mai afectați ar fi bucureștenii
"Riscul de producere a unui cutremur major se menţine, iar în zonele care pot fi afectate de acesta locuieşte 75% din populaţia României şi există importante elemente de infrastructură critică", se notează în proiectul Strategiei.
Cei mai afectați de un seism major sunt locuitorii Capitalei, după cum a declarat Raed Arafat la începutul acestei luni.
Potrivit datelor publicate pe site-ul Primăriei Capitalei, în Bucureşti sunt 773 de clădiri încadrate la diferite clase de risc seismic şi alte 75 care figurează ca fiind consolidate.
Dintre cele 773, 183 de clădiri sunt în clasa I de risc seismic care prezintă pericol public.
"Gradul de dotare modest sau chiar absent cu autospeciale, mijloace speciale de intervenţie şi echipamente pentru executarea unor misiuni operative: asanare pirotehnică, intervenţie CBRN, căutare-salvare urbană, căutare-salvare şi intervenţii specifice în apele teritoriale, adăpostire, înştiinţare-alarmare", sunt aspecte trecute la capitolul vulnerabilităţi.
Potrivit proiectului Strategiei, pentru dezvoltarea IGSU se vor folosi bani de la MAI, fonduri europene, credite externe garantate de Guvernul României, dar şi donaţii sau sponsorizări. Potrivit documentului, impactul bugetar pentru primii doi ani, 2016-2018, este de aproximativ 103 milioane de euro.
