Diferențe uriașe de salarii între școlile și grădinițele publice și cele private. Ce aleg cadrele didactice
Sistemul educațional din România continuă să se afle într-un proces de transformare, în care sectorul privat începe să contureze alternative tot mai atractive pentru cadrele didactice, în special în orașele mari. Diferențele salariale între unitățile de stat și cele private, dar și între grădinițe, școli și afterschool-uri, devin tot mai vizibile și au un impact direct asupra atragerii și păstrării personalului calificat, scriu cei de la Adevărul.
Sectorul privat de educație: oportunități și salarii atractive
Grădinițele, școlile private și afacerile de tip before & after school generează anual peste 7.000 de locuri de muncă și înregistrează aproximativ 300.000 de aplicări, potrivit unei analize de piață. „Într-un context cu multă incertitudine și multe nemulțumiri în sectorul public, zona privată începe să se contureze tot mai mult ca o opțiune, cu toate că numărul de joburi disponibile nu este comparabil cu cel din alte domenii precum retail sau industria BPO”, explică Bogdan Badea, CEO eJobs.
Salariile în sectorul privat variază considerabil în funcție de rol și experiență. Astfel, un educator într-o grădiniță privată din București câștigă între 4.000 și 5.000 de lei, în timp ce un asistent educator primește între 3.500 și 4.000 de lei. Directorii de grădinițe private pot ajunge la 10.000 de lei, iar cei care conduc școli sau licee private depășesc frecvent 15.000 de lei, plafoanele fiind influențate de experiență și certificări profesionale.
Și în școlile private, salariile sunt diferențiate în funcție de ciclul de învățământ: un învățător debutant câștigă aproximativ 4.000 de lei, iar cu cinci ani de experiență salariul depășește 5.000 de lei. Profesorii din ciclul gimnazial primesc între 5.000 și 8.000 de lei, salariile crescând odată cu specializarea și vechimea.
Sistemul public: limite salariale și beneficii suplimentare
În contrast, învățătorii din școlile de stat au un salariu de bază de circa 3.900 de lei net, în timp ce profesorii debutanți primesc între 3.500 și 4.200 de lei. Cu cât cadrele didactice acumulează experiență și grad didactic superior, cu atât cresc și plafoanele salariale: un profesor cu peste 25 de ani de vechime și gradul 1 poate ajunge la 6.800–7.500 de lei, la care se adaugă sporuri pentru dirigenție, gradație de merit, doctorat sau predare în zone izolate, precum și tichete de vacanță.
Aceste diferențe au dus la nemulțumiri crescânde în rândul personalului din sistemul de stat, sindicaliștii anunțând o boicotare a începutului de an școlar în 8 septembrie, urmată de un miting și un marș de protest către Palatul Cotroceni. Marius Nistor, președintele Federației Spiru Haret, a subliniat că boicotarea nu este echivalentă cu o grevă generală, dar poate fi urmată de alte acțiuni la nivel național.
Controverse și percepții publice
Reprezentanții sindicatelor au respins declarațiile premierului Ilie Bolojan, care susținea că norma didactică de predare ar fi scăzut în ultimii ani, catalogând afirmația drept „complet falsă” și „lipsită de fundament”. Comunicatul sindicatelor subliniază că aceste declarații fie reflectă o lipsă de cunoaștere a realităților din sistem, fie au fost făcute cu scop manipulator.
Cum alegem între stat și privat
Analiza diferențelor salariale între sectorul public și cel privat arată că, deși sistemul privat oferă beneficii financiare mai atractive, accesul la aceste locuri de muncă este limitat la orașele mari și medii. În schimb, sectorul de stat rămâne principala opțiune în urbanul mic și mediul rural, oferind stabilitate și beneficii suplimentare, dar cu salarii de bază mai reduse.
Această situație generează tensiuni și nemulțumiri, evidențiind provocările majore ale sistemului educațional românesc și necesitatea unei reforme coerente care să armonizeze remunerația, calitatea actului educațional și condițiile de muncă ale cadrelor didactice.
