Ei ne scot de sub dărâmături dacă vine marele cutremur
Sunt tineri, antrenaţi pentru dezastre şi gata să acţioneze în cazul unui cutremur de proporţii. Vorbim despre pompierii din echipa naţională de căutare-salvare urbană, singura din România acreditată la nivel internaţional. La ei ne este speranţa că ne vor scoate de sub dărâmături.
Vine marele cutremur! Asta auzim de câţiva ani încoace din gura specialiştilor. Nimeni nu poate şti cu precizie data şi nici măcar cu aproximaţie perioada. Pământul se cutremură dintr-o dată când te aştepţi mai puţin. Iar seismul de 6 grade produs pe 24 august în centrul Italiei, regiunea Rieti, a pus autorităţile române pe gânduri. Salvatorii noştri se pregătesc intens pentru un astfel de dezastru. Pentru că va fi unul de proporţii. Raportul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) arată că, în cazul unui cutremur puternic, 75% din locuitorii ţării ar fi afectaţi, iar cele mai multe clădiri prăbuşite şi oameni morţi vor fi în Capitală.
Reporterii Click! au participat, vineri (2 septembrie), la un exerciţiu de salvare al pompierilor din echipa naţională de căutare-salvare urbană. Sunt 144 la număr, câte 48 pe tură, zilnic la datorie. Ei au avut misiunea să scoată oamenii prinşi sub clădirile prăbuşite sau blocaţi la înălţime. Primul lucru pe care l-au făcut a fost să vadă unde şi dacă mai este cineva în viaţă. ”E cineva aici?”, „Ne aude cineva”?, se auzeau glasurile salvatorilor. ”Prima este căutarea fizică, dacă nu ne răspunde nimeni, urmează cautarea canină şi tehnică. Avem trei câini ciobăneşti belgieni antrenaţi pentru astfel de misiuni”, ne-a declarat colonelul Vasile Pirtea. Echipa sa a reuşit să scoată prima victimă prinsă între ziduri în aproximativ 10 minute. ”Este cel mai simplu scenariu ca victima să fie sub un planşeu, dar dacă sunt patru peste ea poate dura şi 8 ore până le spargem”, explică Pirtea, care spune că în astfel de cazuri au la dispoziţie 120 de ore de aur ca să mai găsească pe cineva în viaţă. La misiunea de căutare-salvare participă şi un medic de la SMURD, care intră efectiv sub zidurile căzute. Evaluează starea victimei, astfel că imediat ce este scoasă la suprafaţă este preluată de un echipaj medical şi dusă la cortul de prim-ajutor, iar de aici la ambulanţă. Cei 144 de pompieri de la IGSU, care se ocupă efectiv de astfel de cazuri, sunt aleşi pe sprânceană. Cu toţii au cel puţin două specializări, spre exemplu pompier -alpinist, pompier-paramedic sau pompier-structurist. Ei sunt singurii certificaţi internaţional şi pot participa la salvări de vieţi omeneşti în orice colţ al lumii. Doi dintre ei au ajutat la acţiunile de salvare din Turcia, la cutremuru1 din 1999, soldat cu 40.000 de victime. La rândul lor, îi pregătesc pe alţii. 60 de pompieri vor termina în curând cursurile, iar alţi 200 urmează să intre în program.
Sfaturi
În cazul în care ajungem într-o astfel de situaţie extremă, pompierii de la IGSU ne sfătuiesc să fim calmi, să nu intrăm în panică şi să nu încercăm să ieşim singuri de sub dărâmături. Nu vom reuşi. Ba chiar putem doborî şi alte bucăţi peste noi, ceea ce va face misiunea de salvare şi mai dificilă.
Aparatele folosite de salvatori la căutări
Camera video. E folosită după ce salvatorii au primit semnale că victima se află într-un anumit loc. Marchează perimetrul, fac o gaură în planşeu şi introduc tija aparatului. Camera viedo îi ajută să vadă poziţia victimei. IGSU are două camere în dotare.
Detectoare de gaze şi curent. Înainte să caute printre dărămâturi, pompierii folosesc aparatele care detectează curentul şi gazele. Chiar dacă utilităţile au fost oprite în tot oraşul e posibil ca acestea să fi rămas în pereţi, după cum ne-au explicat salvatorii.
Aparatul acustic. În misiunea de căutare mai este folosit aparatul acustic. Este extrem de important, întrucât îi ajută pe salvatori să perceapă orice zgomote făcute de supravieţuitori. Gemete, lovituri în perete sau un slab fluierat.
