Japonezul îndrăgostit de România! Profesorul care a introdus limba română în universitățile din Japonia: „O adevărată minune”

Profesorul japonez Shingo Suzuki este considerat omul care a introdus predarea limbii române în universitățile din Japonia și autorul singurului manual de limba română din această țară. De-a lungul anilor, pasiunea sa pentru România a devenit tot mai mare, iar în 2025 a tradus în japoneză inclusiv „Luceafărul” lui Mihai Eminescu.

Shingo Suzuki, profesorul care a introdus predarea limbii române la universitățile din Japonia

Născut în 1950, Shingo Suzuki a urmat studiile la Tokyo University of Foreign Studies, una dintre cele mai prestigioase universități de limbi străine din Japonia. Din 1996, acesta a început să predea limba română la instituția unde se studiază și astăzi româna, singura universitate de stat din Japonia care are această specializare.

În 2009, profesorul a obținut titlul de doctor în filologie la Universitatea din București, iar după pensionare a contribuit și la organizarea Centrului Cultural Japonez al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, unde este director onorific.

Tot anul trecut, Shingo Suzuki a primit și titlul de cetățean de onoare al municipiului Iași pentru contribuția sa la promovarea limbii române în Japonia.

Când a descoperit România

Profesorul a povestit că a aflat pentru prima dată despre România și limba română în perioada studenției, la începutul anilor ’70.

„Am început să învăț româna în 1971, la vârsta de 21 de ani, deși cu multe și lungi întreruperi. De la 46 de ani a fost nevoie să studiez constant pentru a o putea preda la catedra universitară, care ar fi fost desființată dacă nu aș fi acceptat-o”, a declarat profesorul Shingo Suzuki pentru libertatea.ro.

Acesta a mărturisit că una dintre cele mai dificile părți ale limbii române a fost gramatica, mai ales folosirea corectă a cazurilor și declinarea substantivelor. În ceea ce privește expresiile preferate, profesorul a ales un citat celebru al lui Ion Luca Caragiale:

„Vrei să cunoști lumea? Privește-o de aproape. Vrei să-ți placă? Privește-o de departe”.

Shingo Suzuki a vorbit și despre dificultatea de a traduce „Luceafărul” în japoneză.

„Poemul Luceafărul este plin de metafore și polisemii. În același timp, este bogat în referințe, explicite sau implicite, la Vechiul Testament și la mitologia greacă, ale căror idei nu sunt foarte răspândite în Japonia. În schimb, conceptul de transmigrație a sufletului nu este atât de greu de înțeles pentru cititorii japonezi, datorită gândirii budiste”, a explicat profesorul.

Acesta a dezvăluit și ce apreciază cel mai mult la limba română.

„Limba română a păstrat bine caracteristicile ei latine de bază, în ciuda izolării ei de celelalte limbi romanice. Mi se pare o adevărată minune”, a spus Shingo Suzuki.

Profesorul japonez a mărturisit că autorii săi români preferați sunt Mihai Eminescu și Ion Luca Caragiale, iar printre versurile pe care le apreciază cel mai mult se află și un fragment din „Miorița”.

„Iar tu de omor / să nu le spui lor. / Să le spui curat / că m-am însurat / c-o mândră crăiasă, / a lumii mireasă”.

Printre locurile sale favorite din România se numără Iași, Suceava și Botoșani, orașe pe care le-a vizitat de mai multe ori și de care s-a declarat profund atașat.