Erorile din baremul de corectare la examenul de limba română de la evaluarea națională, explicate de o profesoară: ”Îmi cer iertare”
O profesoară de limba română din București a trimis o scrisoare pe adresa redacției contributors.ro, prin care le cere iertare elevilor săi din clasa a VIII-a care au trecut în acest an prin examenele evaluării naționale. Doamna Carmen Stoica, profesoară la Școala 99, din Capitală, analizează toate punctele controversate din subiectele de la examenul de limba româna, dar și din baremul de corectare.
Profesori slab pregătiți, elevi leneși, dezinteresați, așadar, un nivel scăzut al învățământului din România. Aceasta este, de regulă, concluzia oricărui examen de anvergură națională, mai ales după ce ies la iveală ”perlele” protagoniștilor. Doamna Carmen Stoica, profesoară la Școala 99, din Capitală, face un lucru pe care niciun profesor nu l-a mai făcut până acum: își cere scuze de la elevii de clasa a VIII-a care au susținut proba de limba română anul acesta.
”Sunt profund dezamăgită de subiecte și de barem. Mă gândesc de două zile la copiii mei care au muncit foarte mult anul acesta și la cât o să fie de dezamăgiți. La Gloria, Tudor, Lidia, Laura, Oana, Antonela, Cristina sau Andrei și la mulți alții, care, probabil, vor lua note sub așteptările lor și mai mici decât nivelul lor real. De ce? Din vina celor care au conceput subiectul, baremul, din cauza viziunii celor care conduc învățământul sau, mai bine zis, a lipsei lor de viziune.
Așadar, copiilor li s-a dat să-și spună părerea despre mesajul unui text liric, la prima vedere – Rânduri pentru Anul Nou, de Minulescu. Textul era mult peste nivelul de vârstă și capacitatea de înțelegere a unui copil de 14 ani, iar eu am în programă o singură oră pe an în care îi învăț să-și exprime opinia în legătură cu o temă oarecare. Cei care fac asemenea subiecte nu știu asta? Textul nu avea prea multe figuri de stil, ca să le poată comenta, lucru pe care copiii l-au învățat. Așadar, viața mea depinde de înțelegerea unui text al unui poet simbolist. De-aș fi avut un pastel, măcar o poezie de dragoste, ceva ce pot „vedea”, înțelege…
Apoi, li s-au dat sinonime… pentru „fiindcă”, copilul a scris „deoarece”, dar și „pentru că”. Numai că această expresie nu apărea în barem și multe profesoare nu au luat răspunsul în considerare, „pentru că e locuțiune”. Baremul ar trebui să epuizeze toate variantele de răspuns, nu să lase profesorul să aleagă. Eu le-am dat punctele, alții nu. La fel, pentru „cer”: în barem apăreau „solicit”, „pretind”, dar, judecând contextual – „Ai auzit ce-ți cer?” –, copilul a scris „vreau”, „te rog”, cum mi se pare și firesc. În fond, nu soliciți de la Anul Nou să fie neprihănit… A rămas, din nou, ca profesorul să aleagă. Eu am dat punctele, alții nu.
Următorul exercițiu le cerea să prezinte rolul virgulei, iar explicația era că apărea „o construcție în cazul vocativ”. Dar mulți copii au scris „construcție incidentă”. N-au luat cele 6 puncte, deși, conform Gramaticii Academiei, pe care cei care fac subiectele n-o consultă, construcția incidentă cuprinde vocative! Se scrie asta, negru pe alb, la pagina 741, vol. 2.”
Citiți aici continuarea scrisorii doamnei Carmen Stoica.
