Experiența traumatizantă a unui medic din Suceava infectat de Covid-19: ”M-am speriat, dar am ales să mă tratez acasă”
Medicii din prima linie sunt supuși oricând riscului de a se îmbolnăvi de Covid-19, având în vedere că intră în contact cu pacienții contaminați. Și sunt multe cadre medicale, în România, care s-au infectat. Unele sunt încă sub tratament, altele au scăpat de boală, iar câțiva doctori, câteva asistente și un ambulanțier au pierdut lupta cu coronavirusul. Chirurgul plastician Anatol Burlacioc de la Spitalul Județean Suceava a povestit experiența traumatizantă trăită după ce s-a infectat.
Coronavirusul nu ocolește pe nimeni, nici chiar pe medici. Și chiar și cei care duc o viață sănătoasă se pot contamina. Iar transformarea din doctor în pacient, poate fi traumatizantă, mai ales că medicii știu cel mai bine care sunt procedurile prin care trec bolnavii de coronavirus și suferințele acestora. Chirurgul Anatol Burlacioc a povestit într-un interviu acordat Hotnews, experiența prin care a trecut din momentul infectării, simptomele, perioadele dificile și de ce a ales să se trateze acasă. A reluat lucrul în spital acum două săptămâni, pe 15 aprilie, imediat după ce s-a vindecat.
Anatol Burlacioc are 45 de ani și vine din Chișinău. De 13 ani este medic la Spitalul Județean din Suceava, epicentrul epidemiei de coronavirus din România. Încearcă să trăiască sănătos și aleargă câteva maratoane pe an. Epidemia l-a prins cu o singură mască de protecție oferită de spitalul unde lucrează și complet neinstruit despre cum ar trebui să se ferească de noul virus. La fel ca pe toți colegii săi. Anatol Burlacioc este chirurg plastician. În această perioadă însă, la fel ca toți colegii săi de la Spitalul Județean Sf. Ioan Cel Nou din Suceava, tratează doar pacienți infectați cu coronavirus.
Cum a început calvarul
Pe 19 martie, seara, Anatol Burlacioc, care în ultimele zile consultase pacienți în Unitatea de Primiri Urgențe a spitalului, nu se gândea că în scurt timp avea să treacă el însuși de partea cealaltă - a bolnavilor infectați cu noul virus. A ieșit să își facă alergarea obișnuită. Își amintește perfect că era într-o seară de joi. "Mi-am dat seama că e ceva în neregulă, din punctul de vedere al respirației. În acea săptămână nu am avut acces la sala mea de spinning, unde merg de luni până joi, de mai bine de 6 ani. Dar mi-am dat seama, alergând în pantă, ascendent, că nu respir tocmai bine, cum eram obișnuit să respir. Eram la alergarea de joi, alergasem toată săptămâna, normal ar fi trebuit să fiu într-o formă bună, dar eu simțeam că sunt prea obosit."
El își aduce aminte cum pacienții infectați cu coronavirus curgeau deja la spitalul din Suceava. În plus, 10-20 de colegi ai medicului Anatol Burlacioc erau deja infectați. Anatol Burlacioc făcuse în acele zile consultații în Unitatea de Primiri Urgențe, "unde este principala poartă de intrare în spital, am făcut consultații și în ambulator, unde este altă poartă, am fost chemat la consultații interclinice la Boli infecțioase, la Cardiologie. Chiar lângă secția unde eram, lângă Neurochirurgie , era un focar, și nu s-a știut decât în momentul în care s-a infectat o parte din personal, apoi și cealaltă parte".
Medicul nu știe nici acum care a fost momentul în care s-a infectat.
Ce simptome a avut medicul
Joi seara au început simptomele. Respira greu și era obosit.
A doua zi, vineri, "m-am simțit cumva amețit, dar nu am simțit încă ceva deosebit. Sâmbătă am simțit un mic frison, dar nimic care să mă îngrijoreze foarte tare. Duminică a început un frison serios, cu transpirații. Temperatura era undeva la 37 - 37,5, durere în gât și atunci am spus că poate am răcit la alergare, poate am o faringită. Am avut frisoane toată noaptea de duminică, de pe 22, până luni. Luni, 23 martie, dimineața, mi-am dat seama că nu sunt apt pentru a merge la spital și bine ar fi să rămân acasă."
Atunci s-a gândit "inclusiv la eventualitatea că sunt infectat cu COVID-19." Și-a anunțat colegii de la spital și medicul de familie, care i-a scris un concediu medical până vineri, pe 27 martie.
A stat câteva zile la coadă până să fie testat
A fost chemat să se testeze, la spital. ”Am reușit să ajung marți, pe 24 martie. Am stat două ore la o coadă de vreo 100 de persoane, dar nu am reușit să mă testez, pentru că au spus că s-au terminat testele."
A doua zi, miercuri, nu a mai încercat să se testeze. Se simțea tot mai rău, așa că a rămas acasă. "Am rugat o asistentă de a mea, care era la coadă, și pe asistenta mea șefă, care devenise între timp asistentă șefă pe spital, să mă anunțe când se mai face testare. Miercuri, pe 25, nu s-a mai făcut testare."
Abia joi, 26 martie, Anatol Burlacioc a reușit să se testeze. La o săptămână după debutul simptomelor și după alte 3 ore de stat la coadă, de această dată în fața DSP Suceava: "Testare s-a mai făcut pe 26 martie. M-am prezentat după ce am primit mesajul de la colegele mele, am mai stat 3 ore pe trotuar, în fața Direcției de Sănătate Publică Suceava, la coadă cu alte colege și colegi."
Vineri i-a expirat concediul medical, iar sâmbătă "am anunțat la Direcția de Sănătate Publică, printr-un telefon pe care l-am aflat stând la coadă joi, că trebuie să mă înregistrez, pentru că intru în autoizolare, am anunțat când m-am testat".
Duminică, pe 29 martie, Anatol Burlacioc a aflat că este infectat cu coronavirus. Rezultatul testului a venit și era pozitiv. Era și cea mai grea zi a bolii: "Eu am primit diagnosticul exact în cea mai proastă zi, în cea mai grea zi a bolii - se spune că în ziua a 7-a - a 8-a este vârful bolii. Atunci m-am simțit într-adevăr cel mai rău, a fost apogeul bolii, a mai urcat puțin și temperatura"
Anatol Burlacioc mărturisește că a fost afectat și emoțional în momentul în care a aflat că este infectat, dar "eu sunt un luptător. Am luat această boală ca atare. I se putea întâmpla oricui."
De ce a ales să se trateze acasă: "La spital sunt două băi la 50 de pacienți"
Medicul spune că starea lui de sănătate i-a permis să se trateze acasă. "Am avut o internare de zi, am fost întrebat de colegele de la triaj de la infecțioase cum mă simt și dacă vreau să rămân internat, dar am preferat să stau acasă și să mi se prescrie acel tratament. Pentru că în acel moment spitalul era plin, condițiile la Boli infecțioase erau așa cum erau - 50 de pacienți la două băi. După priza de Kaletra, între o oră și două ore apare diareea, iar acele reprize de diaree sunt câteva pe parcursul zilei. După tratamentul cu Kaletra m-am deshidratat cam 5 kilograme, am pierdut 5 litri de apă."
Prima săptămână a fost grea. ”Respiram bine, temperatura era sub 37, prima săptămână a fost cu transpirații, poate că în prima săptămână aș fi putut să mă internez. Dar deja, după ce am fost testat, boala era pe traseu descendent, și atunci am spus că nu are niciun rost să mă internez în spital. Atunci era posibil, acum am înțeles că nu mai există altă variantă, decât internarea, tocmai pentru a reduce contactul cu persoanele de acasă. Dar persoanele de acasă, soția, fusese deja infectată. Copiii au stat separat în camerele lor, iar noi, eu și soția mea, ne-am ajutat unul pe altul. Cel care era mai bine îl ajuta pe celălalt. Pentru că am fost mai bine ba unul, ba celălalt, nu am fost concomitent", adaugă el.
Luni, pe 30 martie, "am discutat cu o asistentă de la spital care era dispusă să ne aducă tratamentul atât mie, cât și soției mele, care care avea cam aceleași simptome, dar le-a dus pe picioare. Eu nu puteam nici fizic și nici legal să ies din casă. Nu a reușit luni, așa că ne-a adus marți tratamentul cu Kaletra, un antiviral folosit în tratamentul HIV-SIDA. Am luat 5 doze de Kaletra, soția a luat 3, după care a urmat pauza, am renunțat la acel tratament pentru că două zile am avut diaree, dureri de cap, o slăbiciune mai mare, dureri de burtă. Eram ca două cadavre ambulante amândoi. Soția mea a avut dureri mai mari, i-a afectat probabil și fierea. Acel tratament afectează ficatul... Am simțit din plin lucrul ăsta. Ne-am alimentat doar așa, ca să nu spunem că nu mâncăm. Poftă de mâncare nu aveam. Rezistență la deplasare nu aveam, deci stăteam mai mult în pat."
Pe 10 aprilie, când s-au încheiat cele 14 zile de carantină, "ne-am prezentat la primul test, am fost testat. Atunci l-am cunoscut pe domnul general Ionel Oprea (secretar de stat în Ministerul Sănătății care a gestionat situația Spitalului din Suceava - n.red.), care era în curte."
Anatol Burlacioc își amintește că "nu se schimbase nimic în modul de testare, în continuare era coadă în curte și i-am spus acest lucru generalului Oprea. Nu se găsise un spațiu mai bun pentru a se testa personalul medical, testarea se putea face în alte condiții."
”A fost ciudat. Nu am fost instruiți. Mi s-a dat o singură mască de protecție”
Cu toate că problemele de la Suceava luau deja amploare, Anatol Burlacioc spune că "Nu am fost instruiți absolut deloc. Mi s-a dat o mască de protecție, nici măcar nu am semnat pentru ea. A fost ciudat, a fost ca și cum nu ar fi vrut să ia niciun fel de măsuri de protecție. În prima sau a doua săptămână din martie, asistenta mea mi-a dat o singură mască FF2, cred. Atât. Nici măcar nu era cea mai performantă, FFP3."
Chiar dacă activitatea spitalului fusese restrânsă din cauza cazurilor de coronavirus, angajații spitalului nu erau testați și nici nu fuseseră create circuitele necesare.
O lună mai târziu și după ce spitalul din Suceava a fost primul din România pus sub conducere militară în timpul epidemiei de coronavirus, situația arată complet altfel. În acest moment există măști și echipamente de protecție, iar personalul medical este instruit să trateze pacienți infectați și să se ferească de virus.
Dar "lucrurile ar fi trebuit să stea așa cum stau acum încă de acum o lună-două". Mai ales că, subliniază Anatol Burlacioc, "aveau tot ceea ce era necesar în magazia spitalului, cum s-a și demonstrat. De ce nu le-au folosit atunci? Este o nebuloasă. Cu materialele și-au dat cu stângul în dreptul, adică nu i-am înțeles. Erau materiale, cum a spus și generalul Oprea (secretar de stat în Ministerul Sănătății - n.red.). Erau materiale, trebuiau date. Era conform normelor, personalul are nevoie de protecție. Să nu le dai materiale este criminal!"
El a mai spus că evoluția virusului este extrem de ciudată.
"Au fost niște condiții parcă artificial create pentru ca această pandemie să evolueze conform celui mai prost scenariu. Și încă nu este gata, nu știm ce ne așteaptă în viitorul apropiat, în zilele și săptămânile următoare. Poate să fie în descreștere sau în ușoară creștere sau poate să crească brusc", crede Anatol Burlacioc.
Anatol Burlacioc a revenit la spital pe 15 aprilie, după ce s-a vindecat de infecția cu coronavirus. A găsit aici conducerea militară, în locul vechii conduceri. A fost instruit pentru prima dată cum să se ferească de virus și cum să îngrijească pacienți infectați. Înainte ca el însuși să se îmbolnăvească, acest lucru nu s-a întâmplat.
Suceava este cel mai afectat județ din România, cu 2.733 de cazuri de îmbolnăviri, de la debutul epidemiei în România. Aproape 500 dintre acestea sunt cadre medicale.
Citește și:
