Fasolea „iertată” și turta ursitului: Obiceiurile magice legate de sărbătoarea Bobotezei
În satul Bârlibaș din județul Mureș, Boboteaza aducea obiceiuri străvechi care îmbinau credințele spirituale cu tradițiile culinare. Pregătirea unei turte sărate pentru aflarea ursitului și revenirea la mâncarea de fasole boabe, interzisă între Crăciun și Ajunul Bobotezei din motive ritualice, erau doar câteva dintre ele. Aceste practici, păstrate din moși-strămoși, oferă o perspectivă unică asupra legăturii dintre sacru și profan.
Fasolea „iertată” și masa ritualică
Boboteaza, sărbătoare a curățirii spirituale și trupești, aducea în Bârlibaș ritualuri bine ancorate în credințe străvechi.
Între Crăciun și Ajunul Bobotezei, fasolea boabe era complet interzisă. Se spunea că cel care mănâncă fasole boabe în această perioadă era expus unor boli groaznice de piele.
„De la Crăciun până după Bobotează nu se fierbea fasole şi nu se mânca, deoarece se credea că îţi ies bube pe corp. Aşa că, în ajunul Bobotezei se poate fierbe fasole boabe. Ajunul Bobotezei e o zi de post mai ales pentru cei cred că fiecare înfrânare conştientă vine la un moment dat cu o răsplată spirituală. Este ziua curăţeniei generale, în casă şi în trup, şi pregătirea pentru binecuvântarea aghiasmei mari”, a explicat profesorul Mihai Teodor Naşca, potrivit Agerpres.
În Ajunul Bobotezei, această interdicție lua sfârșit, iar fasolea devenea simbol al purificării și al reînnoirii.
În această zi specială, gospodinele pregăteau o masă bogată, cu 12 feluri de mâncare, asemănătoare celei din Ajunul Crăciunului.
Printre preparate se numărau coliva, bobul fiert, fiertura de prune afumate, sarmalele cu crupe, borșul de „urechiușele babei” – borș de fasole albă în care se fierb colțunași mici, umpluti cu ciuperci, ce au colțurile lipite în formă de urechi -, plăcintele umplute cu varză acră și alte delicii care marcau trecerea spre un nou ciclu al vieții.
Turta sărată și visele tinerelor fete
Pentru fetele nemăritate, Ajunul Bobotezei era momentul descoperirii ursitului. Se pregătea o turtă sărată pe care tinerele o consumau seara. Setea provocată de sare avea, conform credinței, puterea de a aduce în vis chipul viitorului soț.
Un alt obicei fascinant implica busuiocul din mâna preotului. Fetele furau în secret un fir de busuioc din pămătuful acestuia și îl puneau sub pernă, sperând să își vadă ursitul în vis. Aceste ritualuri păstrau o aură magică, îmbinând credințele populare cu tradiția creștină.
„Dintre tradiţiile populare legate de această zi amintim o practică magică mai răspândită, cea a punerii busuiocului sub pernă pentru visarea ursitului, a viitorului soţ. În alte sate, precum Vaidei (comuna Ogra) sau Bolintineni (comuna Păsăreni) fetele îşi puneau mărgele sub pernă pentru a visa viitorul soţ”, a declarat muzeograful Laura Pop, de la Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Târgu Mureş, transmite sursa citată.
