Fenomenul pelerinajului a „paralizat” cel mai mare oraş al Moldovei. 20 de ore la coadă pentru a ajunge la moaştele Sfintei Parascheva
Astăzi este ziua Sfintei Cuvioase Parascheva şi a şaptea zi a pelerinajului de la Iaşi, la moaştele martirei. Fenomenul pelerinajului de la moaştele Sfintei Parascheva a „paralizat” cel mai mare oraş al Moldovei, iar astăzi şcolile vor fi închise. Coada până la raclă depăşea 6 kilometri, iar timpul de aşteptare era ieri de 20 de ore. Stresul, epuizarea şi emoţia au făcut sute de victime.
Este cea mai mare procesiune religioasă din România şi până acum s-au închinat la sfintele odoare aproape 300.000 de oameni. Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iaşi au fost aşezate spre închinare pe 8 octombrie, marţi dimineaţă, în baldachinul ornat cu flori de lângă catedrala mitropolitană. Procesiunea a fost condusă de Episcopul vicar Nichifor Botoşăneanul al Arhiepiscopiei Iaşilor. După 7 zile, interesul era la fel de mare. Ieri, la prânz, conform Jandarmeriei, la rând se aflau peste 50.000 de credincioşi, timpul de aşteptare fiind de 20 de ore. Rândul se întindea pe o lungime de peste 6 kilometri, mai multe artere din zona centrală a oraşului fiind închise circulaţiei.
Comercianţii din zonă îşi freacă mâinile, vânzările sunt mai mari ca niciodată, se vinde orice, de la dulciuri la mâncare, de la obiecte religioase la suveniruri. „Aş vrea ca ziua sfintei să fie mereu căci şi de acolo de unde este ne ajută, ne umple buzunarele şi ne dă mâncare”, se bucură Maria, o comerciantă „de toate”, cum se recomandă. Cât despre pelerini... Tineri sau bătrâni, săraci sau bogaţi, toţi stau la coadă şi se roagă... Cei mai impresionanţi sunt copiii. „Eu cer la Sfânta Parascheva ca tatăl meu să se întoarcă acasă, mi-e dor de el. Lucrează în Anglia”, a povestit cu un zâmbet trist o fetiţă pentru protv.ro.
Pelerinii vor primi astăzi, de ziua Sfintei Parascheva, şi 100.000 de sarmale gătite de diverşi sponsori şi la cantina primăriei. Doar în bucătăria Direcţiei de Asistenţă Socială a primăriei Iaşi au fost pregătite peste 20.000 de bucăţi. Reamintim că în premieră în România, credincioşii care se vor afla la Iaşi de sărbătoarea Sf. Cuv. Parascheva vor putea apela la orice oră liniile telefonice speciale de asistenţă puse la dispoziţie de Mitropolia Moldovei şi Bucovinei. Potrivit basilica.ro, părintele Lucian Apopei, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Iaşilor, a anunţat numerele: 0757.57.91.00 şi 0757.03.34.66. Pe lângă cei 1.000 de voluntari implicaţi în organizarea evenimentului uriaş, printre oameni se vor afla şi 300 de preoţi care vor fi la dispoziţia pelerinilor.
Conform ultimelor date actualizate până la închiderea ediţiei, la pelerinajul de la Sfânta Parascheva au fost înregistrate 231 de intervenţii medicale pentru diverse afecţiuni. Dintre persoanele îngrijite de echipajele de prim ajutor, 15 persoane au fost transportate la spital, suferind de diferite afecţiuni.
Straiele Sfintei Parascheva sunt schimbate de 5 ori pe an
Sfânta Parascheva nu este doar martira credinţei cu cele mai venerate moaşte. Chiar şi la 10 secole de la moarte, ea continuă să fie etalon, moaştele ei fiind tratate ca bijuterii ale „coroanei” Ortodoxiei româneşti. Sfânta poartă straie diferite în funcţie de anotimp, pelerinii care o văd des, fiind uimiţi că nu are tot timpul aceleaşi veşminte.
Înveşmântarea moaştelor Sfintei Parascheva are loc în cinci perioade ale anului, după o ceremonie bine stabilită, la care participă un „comando” format din preoţii slujitori ai Catedralei Mitropolitane din Iaşi, ajutaţi câteodată de măicuţe sau de înalţi ierarhi. Pe toată durata desfăşurării acestei proceduri, biserica este închisă şi nimeni din exterior nu are acces la acest eveniment deosebit. Ritualul are loc seara, după terminarea programului religios în Catedrală, în general după ora 22.00, scrie în cea mai cunoscută carte în domeniu, „Cuvioasa Parascheva, sfânta populară a Ortodoxiei în istoria şi evlavia poporului român”. Printre cei doi autori ai săi este şi preotul profesor doctor Ion Vicovan, considerat cel mai mare specialist în domeniu, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă ,,Dumitru Stăniloae” din Iaşi.
„În ceea ce priveşte veşmintele, ele sunt croite dintr-un material special sau din catifea brodată. Ele au forma unei cruci, lungă de 2,50 m şi lată de un metru, lungimea braţelor fiind de 1,50 m. În mijlocul crucii, în dreptul mâinilor Sfintei veşmântul are cusută o cruce sau monograma cu Iisus Hristos. (...)Veşmântul propriu-zis e făcut ca să poată înveli moaştele sfintei care are statura unui om obişnuit. El are o formă specială şi se înfăşoară în jurul moaştelor”, explică Ion Vicovan conform doxologia.ro. Hainele cu care este îmbrăcată de cinci ori pe an sfânta sunt făcute în România, la unul dintre atelierele Patriarhiei Române amenajate în cadrul unor mănăstiri: Mănăstirea Galata şi Mănăstirea „Sfântul Atanasie” - Copou din Iaşi, Mănăstirea Văratec din judeţul Neamţ, Mănăstirile Pasărea şi Ţigăneşti din Arhiepiscopia Bucureştilor.
Ceremonialul înveşmântării Sfintei Parascheva începe printr-o slujbă specială, după care toţi preoţii participanţi se închină şi sărută sfintele moaşte. Alături de racla Sfintei, slujitorii Catedralei aşază două mese pe care sunt puse sfintele moaşte. Vechiul veşmânt este prins peste moaştele Sfintei Parascheva cu mai multe agrafe care sunt înlăturate acum, sfânta rămânând doar în vechiul acoperământ sigilat de domnul Vasile Lupu şi Mitropolitul Varlaam al Moldovei. Apoi, în jurul moaştelor sfintei este înfăşurat noul veşmânt, care se prinde tot cu agrafe.
