«FerenTexas», cartierul gunoaielor şi al sărăciei
Unii trec în fugă pe aici, alţii îşi duc traiul de zi cu zi înconjuraţi de gunoaie, drogaţi şi sărăcie. O zi în cartierul bucureştean Ferentari este mai mult decât o aventură. Reporterii Click! au mers în inima “FerenTexasului”, cum îi spun oamenii de aici.
Puţini ştiu că numele cartierului nu vine de la şoseaua care îl traversează, ci de la câmpul de exerciţii al ”ferentarilor”, un corp de soldaţi din oastea lui Mihai Viteazul. Şi actualii locuitori sunt tot un fel de ”soldaţi”, dar inamicii lor nu sunt turcii, ci gunoaiele şi nepăsarea autorităţilor. Multe zone au devenit oaze de promiscuitate şi infracţionalitate şi au adus cartierului porecla de ”FerenTexas”.
Pentru a-l străbate în lung, dinspre cartierul Rahova până-n Zeţari, la volanul unei maşini şi cu viteză regulamentară e nevoie de circa 30 minute. Am pătruns în cartier prin str. Sebastian, străjuită de câteva blocuri de 10 etaje cu câte patru-cinci scări. Pare un loc ca oricare altul din Bucureşti, deşi reabilitarea termică, care în alte zone a umplut blocurile de schele, aici este doar un termen din dicţionar.
Problemele care îi frământă pe riverani sunt însă aceleaşi ca peste tot: groaza de întreţinerile mari care vor urma perioadei geroase şi lipsa banilor. Protestele din ultima lună i-au lăsat reci. Piaţa Victoriei este pe alt continent, iar la Cotroceni nu a mers nimeni că ”e fraieri, nu rezolvă nimic”, spune tanti Tanţi, o mamaie care venea de la piaţă cu o sacoşă de cartofi.
Am zis să tragem cu ochiul la oferta din Piaţa Ferentari, locul unde oamenii din cartier ar trebui să-şi facă aprovizionarea. Mare surpriză: am găsit o clădire de sticlă, pe cât de mare şi frumoasă, pe atât de goală. Pe geamuri tronau afişe care anunţau concerte de muzică populară şi lăutărească, semn că edilii din sectorul 5, care gestionează piaţa, s-au orientat rapid şi în loc de legume, zarzavaturi sau fructe au zis să fie veselie şi antren. Când să plecăm am dat de un pieţar stingher: Nea Mincu, tarabagiu de 60 de ani în Ferentari. I se spune ”doi lei” pentru că la el totul costă atât: ţelina, varza, borşul, ceapa sau usturoiul.
”Nu am plecat şi stau aici că poate cineva vine şi cumpără. Unde să mă duc la vârsta mea? Aici vând de când mă ştiu!”, povesteşte bătrânul de 82 de ani.
Pe măsură ce pătrunzi în inima cartierului dai de ghetoul care a făcut celebru Ferentariul. Aici, copiii de 3-4 ani îşi fac veacul printre drogaţi, beţivi şi şobolani. În Ferentari adulţii se laudă că au fost la închisoare mai des decât la şcoală. Cine n-a auzit de blocurile din str. Iancu Andrei, din Zăbrăuţi, de pe Livezilor sau de pe prelungirea Sălaj. Mormanele de gunoaie tronează peste tot, iar în ele găseşti orice, de la seringi la animale moarte, abandonate în intersecţii sau pe aşa-zise spaţii verzi.
”La noi nu s-a mai ridicat gunoiul de trei luni. Acum avem noroc că este frig şi nu pute, dar la vară o să fie gravă situaţia”, ne povesteşte Frankie, aşa cum se recomandă un locatar de pe str. Iacob Andrei.
Nu toată lumea şi-a pierdut speranţa că lucrurile se vor schimba cândva în bine. Un kilometru mai departe, pe str. Trompetului, ne-am întâlnit cu Gheorghe Iancu care arunca zăpada cu noroi din faţa casei pe carosabil. ”Stau aici din 1975 şi m-am obişnuit cu renumele zonei. Sunt mulţi oameni de bună credinţă care trăiesc aici, dar din cauza unora suntem catalogaţi toţi la fel. Avem însă nevoie de ajutorul autorităţilor care par să fi uitat de noi”, se plânge Gheorghe Iancu.
Sunt eroi în felul lor pentru că se încăpăţânează să trăiască aici, unde nimeni nu le dă nici o speranţă.
Topul celor mai nesigure cartiere din România
Un studiu privind calitatea vieţii, realizat recent în 42 de oraşe ale României, arată care sunt cele mai periculoase cartiere din ţară. Pe primul loc se află cartierul Iţcani din Suceava. Şi asta, din cauza bătăilor dintre romi, dar şi a spargerilor de magazine. Locul doi în topul cartierelor nesigure este ocupat de Brestei, din Craiova, iar locul trei, de Alecu Russo, din Bacău. Cartierul bucureştean Ferentari ocupă locul 14 în această ierarhie. La nivelul oraşelor, Oradea are cel mai ridicat grad de siguranţă, urmat de Braşov şi Cluj-Napoca. Capitala României se clasează abia pe poziţia a noua. Oraşele cel mai puţin sigure sunt Alexandria, Suceava şi Satu Mare.
