În cârciumile de cartier nu s-a auzit de COVID-19
Într-un Bucureşti care deţine recordurile de infectări cu noul coronavirus, aplicarea regulilor sanitare în interiorul restaurantelor este o necesitate. Reporterii Click! au străbătut oraşul de la un capăt la altul pentru a vedea dacă oamenii sunt în siguranţă când aleg să consume la cârciumile de cartier.
Departe de restaurantele din Centrul Istoric şi de cafenelele de pe bulevardul Decebal, există şi altfel de localuri pentru a mânca o friptură sau pentru a bea o bere.
Cum este apărat de COVID-19 bucureşteanul obişnuit, care se opreşte să-şi astâmpere setea, cu o bere, la colţ de stradă? Dar cel care vrea să deguste un şpriţ la răcoarea aerului condiţionat, în localul din cartier?Reporterii Click! au luat pulsul câtorva cârciumi de cartier, aflate în spaţii închise.
De la 1 septembrie, restaurantele situate la interior au primit de la autorităţi permisiunea de funcţionare, după ce, timp de aproape şase luni, au fost închise din cauza pandemiei.
Fără mască
Am început aventura noastră prin cârciumile de cartier din sectorul 4, unde ne-am oprit la întâmplare, pe şoseaua Olteniţei - o pizzerie. Nu avem mască, dar avem chef de o cafea.
”Staţi! Încotro fără mască? Nu puteţi intra”, ne interpelează un ospătar cu masca sub bărbie.
”Nu avem, daţi-ne dumneavoastră”, parăm noi. ”Hai, intraţi!”, conchide el după o clipă de gândire. Ne trimite la o masă în fundul sălii, de unde putem vedea perfect cum pe mese nu este dezinfectant, iar pe jos nu sunt delimitate traseele de intrare şi de ieşire.
Cum nu avem mască, vizita la toaletă este pe răspunderea noastră. Dacă ospătarul nostru ţine masca sub bărbie, colega sa nu o poartă deloc, probabil ca să scape de o grijă.
Dezinfectant - ioc
În sectorul 2, ne sare în ochi un restaurant pe bulevardul Basarabia, în apropierea “Arenei Naţionale”.
Intrăm în restaurant ca în brânză. Ne salutăm amical cu ospătarul şi suntem invitaţi să stăm unde vrem. Nu ne-a deranjat nimeni cu întrebarea de ce nu avem mască, mai ales că nici ospătarul nu poartă. Ne uităm stânga-dreapta, dezinfectant ioc, nici pe mese, nici în alt loc vizibil.
Aici pare o altă lume, în care n-a ajuns vestea că bântuie virusul SARS-CoV-2. Ne luăm câte o bere şi, ca să atragem atenţia, ne ducem de mai multe ori la toaletă, doar - doar ne-o întreba cineva de ce nu ne acoperim nasul şi gura.
Delimitarea fluxurilor intrare - ieşire nu există, aşa că o poţi lua pe unde vrei.
Olivierele, puse la grămadă
Ni se face foame şi alegem un restaurant din sectorul 3, în Titan, pe strada Rotundă, lângă Parcul IOR. Testăm vigilenţa personalului şi intrăm fără mască.
Nu ne spune nimeni nimic, aşa că începem să ne întrebăm dacă regula de a purta mască la intrarea în restaurant chiar este o recomandare acceptată de asociaţiile profesionale din această industrie. Ospătarii care ne-au servit aveau masca sub bărbie sau, în cel mai bun, caz sub nas.
În aşteptarea mâncării, tragem cu ochiul şi observăm că olivierele sunt adunate pe o masă, la grămadă, aşa că ne întrebăm după ce criterii va fi adusă cea pentru masa noastră.
Descoperim repede răspunsul: se procedează la întâmplare. După ce mâncăm, oliviera este luată şi pusă lângă celelalte, fără a fi dezinfectată.
Nu există circuite de intrare – ieşire
Pe bulevardul Liviu Rebreanu ne sare în ochi un local - clasicul birt de cartier.
La tejgheaua înaltă, un cetăţean cu ochelari ne măsoară plictisit şi ne lasă în pace. Înăuntru sunt doar două mese puse strategic în colţurile încăperii.
La ele - nimeni, în picioare - cam vreo opt clienţi. Ne luăm o sticlă de suc, omul se uită curios la noi, la fel şi ceilaţi cheflii. Stăm la o masă de unde privim cum toată lumea se ştie cu toată lumea, iar masca este un element purtat cochet sub bărbie, înghesuit prin vreun buzunar sau pe braţ, ca o banderolă. De unde căi de intrare - ieşire? Aici, în birtul de pe Rebreanu, de când am venit şi până am plecat, am asistat la aceeaşi discuţie: “Care Covid-19, unde este, l-a văzut cineva? Hai noroc!”.
Flash news
- CLASAMENT. Capitala rămâne pe primul loc în ceea ce priveşte numărul de noi îmbolnăviri cu virusul SARS – CoV – 2 în 24 de ore. Astfel, de duminică până ieri, în Bucureşti au fos t înregistrate 187 de noi cazuri (în total, de la începutul pandemiei, au fost consemnate 12.249 de îmbolnăviri). Pe poziţia a doua se situează judeţul Buzău, cu 72 de noi infectări (în total, 2.449 de cazuri). Locul trei este ocupat de judeţul Bacău, cu 65 de noi îmbolnăviri (în total, 3.236 de infectări).
- FOCAR. Patru puşti au fost depistaţi pozitiv la Centrul de Plasament ”Sfântul Nicolae” din comuna Truşeşti (Botoşani). Aceştia au vârste cuprinse între 7 şi 16 ani şi au fost duşi la Secţia de Boli Infecţioase Pediatrie de la Spitalul Judeţean ”Mavromati” din Botoşani. Copiii instituţionalizaţi s-ar fi îmbolnăvit după contactul cu o infirmieră a centrului, la rândul ei confirmată pozitiv.
- RISC. Daniel Ţuculanu, medic primar la Spitalul CFR din Timişoara, explică de ce obezitatea e periculoasă în cazul bolii COVID – 19. “Persoanele obeze au dificultăţi de expansiune a toracelui şi a diafragmului, iar acestea sunt aspecte care duc la deficitul de aerare a plămânilor şi la oxigenarea tot mai precară a organismului, în primul rând a creierului”, spune gastroenterologul pentru adevarul.ro. “Tot obezii au probleme de coagulare a sângelui, care sunt amplificate de infecţia virală, astfel că apar cheaguri de sânge în teritorii vasculare vitale: cordul, plămânii, creierul şi rinichii. Tot obezii au probleme imunitare”, arată doctorul Ţuculanu.
- UNIC. În comuna Leţcani (Iaşi) a fost inaugurat ieri cel mai mare spital mobil COVID - 19 din România, cu 250 de paturi, din care 103 de Anestezie şi Terapie Intensivă (ATI). „Am finalizat acest spital de 10.000 de metri pătraţi, o unitate unică în ţară şi în estul Europei. Spitale asemănătoare mai funcţionează doar în Belgia şi Austria. Unitatea a costat 13,2 milioane de euro şi are sală de operaţie, sală de naşteri, farmacie, depozite, policlinică, laboratoare şi radiologie”, spune Maricel Popa, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi.
