Încă un colos industrial va fi demolat. Fosta uzină Vulcan de pe platforma IMGB devine istorie

Ultima actualizare:

    La IMGB se lucra în trei schimburiFoto: Mediafax
La IMGB se lucra în trei schimburiFoto: Mediafax

A fost falimentată şi acum va fi rasă de pe faţa Pământului. La Primăria sectorului 4 au fost depuse cereri de demolare pentru zone întinse din fosta platformă industrială a Întreprinderii de Maşini Grele Bucureşti. În timp ce surse din piaţa economică dezvăluie că va apărea cel mai mare centru IT din Europa, bucureştenii sunt convinşi că se vor construi blocuri şi complexuri comerciale.

A fost odată o întreprindere uriaşă, la care, zilnic, semnau condica 10.000 de muncitori: Întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti (IMGB), socotită un reper al industriei româneşti. “Ne aşteptăm ca în aceste zone să avem centre de date, clădiri de birouri. Am convingerea că nu vor fi nişte simple dormitoare, ci nişte entităţi economice generatoare de venituri”, a declarat Daniel Băluţă, primarul sectorului 4, pentru antena3.ro, despre proiectele care vor fi dezvoltate în zona fotului colos al economiei socialiste.


    Peisaj dezolant în halele uriașe, la peste 30 de ani de la Revoluție
Peisaj dezolant în halele uriașe, la peste 30 de ani de la Revoluție


    Mormanele de fier și de moloz, rezultate în urma demolării
Mormanele de fier și de moloz, rezultate în urma demolării

Se semnează astfel certificatul de deces al unei uzine emblematice pentru România. Din IMGB nu a mai rămas, acum, mare lucru, la peste 30 de ani de la Revoluţie. Deşi primăria sectorului 4 nu a aprobat încă transformarea zonei şi punerea la pământ a ceea ce a mai rămas din platforma industrială, multe dintre secţiile fabricii sunt părăsite, se află în lichidare sau au ajuns depozite. Dar ce se va întâmplă cu uzina? Un indiciu îl reprezintă şi soarta fabricii Vulcan, unde secţiile au fost puse la pământ, iar în locul lor au rămas ruine invadate de bălării şi grămezi imense de moloz.


    Câțiva muncitori își fac de lucru printre ruinele fostului colos industrial
Câțiva muncitori își fac de lucru printre ruinele fostului colos industrial


    În halele părăsite au rămas doar deșeuri
În halele părăsite au rămas doar deșeuri

«Se rup bucăţi din ea»

Acum, pe platforma IMGB, câinii vagabonzi îşi fac veacul pe aleile de beton distruse, alungaţi doar de chiriaşii care şi-au luat spaţii în unele secţii. ”Aici era o splendoare de uzină”, oftează Viorel Ciubotaru, unul dintre locuitorii din zonă. „Se făceau bijuterii de lucrări, nu altceva, de se uitau uimiţi străinii! Acum nu se mai întâmplă nimic. Periodic se demolează şi apar magazine şi blocuri. Atât. Cui îi mai pasă de economia României, când o astfel de întreprindere a fost falimentată şi mereu se rup prin demolare bucăţi din ea? S-a dorit falimentul şi a fost încurajat de firmele străine concurente”, concluzionează, supărat, omul. 


    Viorel Ciubotaru, Ion Popescu
Viorel Ciubotaru, Ion Popescu

Frezorul Ion Popescu este şomer de la 1 decembrie 2020 şi îşi caută de lucru. Priveşte trist de pe trotuarul din faţa fostei intrări a salariaţilor a întreprinderii-mamut. ”Nimic nu mai aminteşte de fabrica IMGB. Aş fi vrut şi eu să mă angajez, am experienţă, am lucrat pe strunguri super-performante. Dar unde şi cui să-i spun?”, se plânge bărbatul.

Cumpărată cu un dolar în 1998

IMGB a luat fiinţă în 1963 şi era una dintre cele mai mari şi mai moderne întreprinderi din România. Platforma industrială producea turbine de aburi. Aici a fost fabricată inclusiv prima turbină de 700 de megawaţi pentru centrala nucleară de la Cernavodă, dar şi cilindri pentru laminoarele Combinatului Siderurgic de la Galaţi (Sidex). Pe poarta uzinei intrau înainte de 1989 câte 10.000 de salariaţi zilnic. Acum au rămas doar câţiva muncitori, care îşi mai fac de lucru prin halele pustii. Proprietarul platformei este SIF Banat Crişana, care ar fi preluat uzina în octombrie 2020, achitând în jur de 40 de milioane de euro sud-coreenilor de la Doosan Heavy Industries, arată digi24.ro. Asiaticii achiziţionaseră IMGB în 2006, de la concernul norvegiano-britanic Kvaerner, cu 26 de milioane de dolari. În 1998, Kvaerner cumpărase întreprinderea de la statul român pentru suma simbolică de un dolar, o tranzacţie îndelung contestată la acea vreme.

O suprafaţă uriaşă: 540.000 de metri pătraţi


    Pe fosta platformă industrială vor fi ridicate clădiri din sticlă
Pe fosta platformă industrială vor fi ridicate clădiri din sticlă

”Tranzacţia prin care SIF Banat – Crişana a cumpărat platforma IMGB de la firma sud-coreană Doosan Heavy Industries & Construction a fost încheiată, după ce a fost autorizată şi aprobată de Consiliul Concurenţei”, anunţa, pe 26 octombrie 2020, adevarul.ro. Este vorba despre cea mai mare suprafaţă de teren tranzacţionată în Capitală în ultimii 10 ani: nu mai puţin de 540.000 de metri pătraţi. 

Preşedintele SIF Banat-Crişana, Bogdan Drăgoi, fost ministru al Finanţelor în guvernul Mihai Răzvan Ungureanu, recunoştea, în momentul tranzacţiei, că miza a fost terenul. ”Deşi suntem mai selectivi cu investiţiile în piaţa imobiliară, această oportunitate ne-a atras atenţia imediat. Am analizat temeinic oferta şi am ajuns, la fel de repede, la concluzia că se încadrează în criteriile investiţionale pe care le căutăm într-o tranzacţie, un plus fiind şi contribuţia pe care ne-o aducem la redefinirea unei zone importante şi cu istorie din Bucureşti. Este un proiect complex, mai ales din perspectiva suprafeţei, dar avem încrederea că acesta va deveni, în timp, unul dintre proiectele de referinţă de care se va bucura Capitala”, declara pentru adevarul.ro, preşedintele SIF Banat - Crişana.

image
image
image
image
image
image
Dinu Săraru Fopto Mediafax Toni Salabasev jpeg
pacific insula istock jpg
sofer pexels jpg
Dinu Sararu lansare carte Adela Marculescu jpg
bataie publica1 jpg
oameni mormant navalnii jpg
primele femei agent de circulatie din romania colaj facebook jpg
2 croissant jpg jpeg
image
actualitate.net
image
actualitate.net