Începe cel mai aspru post! Ce nu ai voie să faci în Postul Paștelui! Sunt doar două dezlegări la pește
Postul Sfintelor Paşti numit şi Postul Mare, începe luni, 27 februarie, şi ţine până sâmbătă, 15 aprilie, inclusiv. Este o perioadă în care credinţa trebuie să înfrângă pasiunile, iar evlavia şi sfinţenia să ia locul deşărtăciunilor lumeşti. Această perioadă se încheie cu Învierea Domnului nostru Iisus Hristos, serbată anul acesta în data de 16 aprilie.
Postul Paştilor, Păresimile sau Patruzecimea, adică postul dinaintea Învierii Domnului, este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. Durata de 40 de zile a Postului Paştilor se întemeiază pe tradiţia referitoare la numărul patruzeci când este vorba de cercetarea şi pregătirea sufletului prin măsuri divine: Potopul a durat 40 zile, 40 de ani au rătăcit evreii în pustie, Moise a stat pe munte 40 zile.
Cum se ţine Postul Paştelui conform Patriarhiei Române
Conform tradiţiei actuale a Bisericii, în cursul Postului Mare se posteşte astfel:
- în primele două zile – luni şi marţi din prima săptămână – se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau pentru cei mai slabi ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă;
- în primele trei zile – luni, marţi şi miercuri – şi ultimele două zile – vineri şi sâmbătă din Săptămâna Patimilor, la fel;
- miercuri în Săptămâna Patimilor se ajunează până seara, după săvârşirea Liturghiei Darurilor înainte sfinţite, când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn;
- în tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână se mănâncă uscat o singură dată pe zi, seara, iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin;
- există doar două dezlegări la peşte, iar acestea au loc în zile de mare sărbătoare: de Buna Vestire (25 aprilie) şi în Duminica Floriilor (9 aprilie).
Ce nu este voie în timpul Postului Paştelui
Biserica a fixat câteva reguli pe care în timpul Păresimilor fiecare bun creştin să le respecte: să nu se oficieze nunţi, să nu se facă serbarea zilelor onomastice. De ce? Motivul este că astfel de evenimente se fac de obicei cu petreceri şi veselie, care nu sunt potrivite atmosferei de smerenie, sobrietate şi pocăinţă, specifică perioadelor de post.
Toate slujbele din timpul Păresimilor trebuie să fie mult mai sobre decât cele din restul anului şi trebuie să îndeamne mai mult decât oricând la smerenie, întristare şi căinţă. Este timpul în care se spovedesc cei mai mulţi credincioşi, în vederea împărtăşirii din ziua Paştilor, conform poruncii a patra a Bisericii.
Tradiţii încurajate oficial de Patriarhia Română
- în Postul Paştelui credincioşii trebuie să se abţină de la alimentele interzise: carne, ouă, peşte, brânză, lapte şi alte produse de origine animală.
- este interzis consumul de alcool şi fumatul.
- credincioşii trebuie să fie mai buni cu cei din jur şi să se abţină de la anumite gânduri necurate.
- după perioada de post, creştinii trebuie să meargă la biserică, unde se spovedesc şi se împărtăşesc.
- în această perioadă se spune că este bine să se facă şi o slujbă de sfinţire a casei. Enoriaşii cheamă preotul acasă, unde are loc stropirea cu apă sfinţită a celor prezenţi şi a tuturor camerelor.
Cine are dreptul de a nu ţine Postul Paştilor
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a hotărât în şedinţa din 27 februarie 1956, ca următoarele categorii de persoane să primească dezlegare de la Postul Paştelui, se arată pe site-ul crestinortodox.ro.
- copiii mai mici de 7 ani;
- copiii cu vârsta cuprinsă între 7-12 ani şi credincioşii de orice vârstă, care au diverse afecţiuni medicale;
- femeile însărcinate şi cele care alăptează.
Ai un pont sau mai multe informații pe subiect, scrie-ne pe adresa pont@click.ro!
