De 44 de ani are grijă de ceasul din turn
Pentru Ion Cristea, Turnul cu Ceas al Palatului Culturii din Iaşi este a doua casă. El este singurul care poartă grija imensei maşinării, încă din 1977, şi singura lui apăsare este că nu găseşte pe nimeni căruia să îi predea ştafeta. Mecanismul orologiului se întinde pe trei etaje.
Ion Cristea ne primeşte în Turnul cu Ceas al Palatului Culturii din Iaşi ca la el acasă. Nu e de mirare, mai ales că dă ora exactă, la înălţimi, în inima Iaşiului, din 1977.
Licenţiat în Drept şi Istorie, bărbatul şi-a petrecut toată viaţa în spatele cadranelor de ceas, cu melodia “Hora Unirii” mereu pe fundal. Ion Cristea mărturiseşte, pentru „Weekend Adevărul“, că maşinăriile care dau ora exactă l-au fascinat mereu: “De tânăr am început să repar ceasuri. Am căutat cărţi şi oameni care să mă înveţe”.
Din ’77, copil de suflet îi este ceasul din Palatul Culturii, pe care îl cunoaşte în cele mai mici detalii. „Este un ceas mecanic şi e supus la multe variaţii de temperatură, fiind din metal. Se dilată, se contractă, iar piesele îl fac să meargă mai repede sau să rămână în urmă“, explică Ion Cristea. Sistemul ceasului se întinde pe trei etaje, are o lungime de aproape 25 de metri, cântăreşte câteva tone şi e alcătuit din sute de piese. „Ceasul este cu carillon, cântă din clopote. Avem opt clopote sus, în camera următoare. Fiecare clopot este o notă muzicală. Dacă avem opt, putem cânta orice vrem noi“, detaliază bărbatul. Omul vorbeşte cu însufleţire despre clopote, ştifturi şi roţi dinţate. Sunetul pe care îl scoate pare realizat cu cele mai delicate instrumente muzicale.
Ion Cristea nu are pe mâinile cui lăsa bijuteria pe care o îngrijeşte de-o viaţă. În prezent, doar el mai ştie să pună la punct imensa maşinărie. „Desfiinţarea învăţământului profesional a fost cea mai mare crimă“, spune, cu tristeţe, ceasornicarul. El a încercat să strângă tineri care să poată fura meserie de la el, dar pare resemnat: „Noua generaţie are alte priorităţi“. De-a lungul timpului, ceasul a suferit mai multe modificări. A fost creat şi un mecanism prin care sistemul să fie controlat electronic. „Este un dispozitiv care face ca un ceas mecanic să fie controlat electronic. Deci, de un fel de calculator. Dacă o ia puţin înainte ceasul, calculatorul îl face să rămână puţin în urmă“, ne explică bărbatul.
«Hora Unirii» se aude în toată lumea
Melodia care răsună din turnul cu ceas al palatului ieşean are o rezonanţă specială. Imensul ceas redă, la fiecare oră fixă, melodia „Hora Unirii“, compusă de Alexandru Flechtenmacher, pe versurile poetului Vasile Alecsandri, ce marchează în mod simbolic Unirea Principatelor de la 1859. Specialiştii ieşeni au realizat o instalaţie capabilă să distribuie, prin intermediul internetului, sunetele originale emise de clopotele ceasului. “«Hora Unirii» se aude şi aici, şi la Chişinău, şi la New York. Să audă toţi românii care-s împrăştiaţi prin lume“, încheie Ion Cristea.
