La cumpăna dintre ani asistăm la un alai al celor mai îndrăgite tradiții și obiceiuri românești
În prima zi a Anului Nou, creştinii ortodocşi îl prăznuiesc pe Sfântul Vasile cel Mare, cunoscut în tradiţia populară ca fiind Crăciunul cel Mic, fratele Crăciunului. La cumpăna dintre ani, în ţara noastră, atât în mediul urban, cât şi la sate, asistăm la un alai al celor mai îndrăgite tradiţii şi obiceiuri româneşti. În ajunul Anului Nou, datinile şi obiceiurile de iarnă evoluează la scenă deschisă în fiecare comunitate:
Colindătorii alungă forţele malefice
Dezlegarea anului este un obicei practicat în ajunul Anului Nou. Cetele de colindători merg pe străzi și pe uliţele satului , iar vacarmul produs de bice şi de buciume alungă forţele malefice din acea comunitate: insectele dăunătoare recoltelor, seceta, tăciunele din grâu și blestemele făcute pentru pagubă. În tradiţia populară, feciorii harnici şi religioşi, care colindă la casele gospodarilor, au puterea să dezlege şi cununiile în acea noapte dintre ani, rostind descântece pentru „slobozirea” cununiei, iar pentru măritişul fetelor ei cheamă peţitorii. Pentru sănătate şi prosperitate, colindătorii le urează gazdelor să le dea Dumnezeu numai bine : spor, sănătate, noroc în tot ce fac, ca să se înnoiască vieţile lor.
Unele tradiţii şi obiceiuri, care se continuă şi în prima zi a Anului care se înnoieşte, au puterea să atragă sporul, belşugul, sănătatea şi voia bună în casa gospodarului care-i primeşte cu colindul pe urători.
La cumpăna dintre ani să ne punem o dorință
În noaptea Anului Nou, să ne punem în gând o dorinţă şi să ne rugăm pentru împlinirea acesteia. Tradiţia spune că fiecare dorinţă, rostită cu credinţă la cumpăna dintre ani, totdeauna se împlinește.
În noaptea de Anul Nou să aveţi bani în buzunare !
O veche tradiție spune că, în noaptea de Anul Nou este bine să aveţi în buzunar cât mai mulţi bani, pentru ca tot anul să nu le duceţi dorul, şi să vă bucuraţi de bunăstare. De asemenea, totodată, în această zi să nu daţi bani cu împrumut şi nici obiecte de uz gospodăresc.
Este bine să nu intraţi în Noul An cu datorii
O tradiție strămoșească spune că este bine să nu intrați în Noul An cu datorii, să scăpaţi cât mai repede de ele. Dacă nu reuşiţi acest lucru, veţi avea probleme financiare tot anul viitor.
Să întâmpinăm Anul Nou cu un pahar plin cu vin
În noaptea dintre ani, este bine să aşezăm pe masă un pahar plin cu vin, pentru ca totul să ne meargă din plin. Acestă tradiție împlinită de gospodarii din toate zonele țării le aduce reușite până la anul viitor.
Să purtăm un obiect de îmbrăcăminte nou şi ceva roşu
O veche tradiţie spune că în noaptea de Revelon este de bun augur să purtăm un obiect de îmbrăcămite nou şi ceva roşu- o eşarfă sau o cravată. Aceste obiecte simbolizează schimbarea în bine şi prosperitatea.
Pentru a câștiga mai mulți bani, să mâncaţi stafide sau struguri în noaptea dintre ani !
În noaptea dintre ani, pentru a vă bucura mereu de câştiguri, trebuie să mănânci struguri sau stafide în această noapte magică.
În noaptea dintre ani, fetele nemăritate îşi caută ursitul
În această noapte, fetele nemăritate trebuie să număre nouă stele pe cer; dacă a noua stea este mai strălucitoare înseamnă că tânăra va avea un ursit voinic şi frumos. Apoi, fata o roagă pe stea strălucitoarea să-i aducă ursitul cât mai repede.
Colindătorii care vin cu Pluguşorul cheamă belşugul
Pluguşorul este obiceiul strâns legat de mitul fertilităţii și este așteptat cu bucurie de gospodari. Colindătorii care vin cu Pluguşorul în fiecare casă rostesc vorbe frumoase, cheamă prosperitatea şi belşugul, iar această urare se face şi în familia celui care conduce grupul colindătorilor.
De asemenea, Sorcovitul atrage belşugul
Acolo unde colindătorii vin să-i sorcovească pe gospodari, acestă datină, întâlnită la oraşe şi la sate, în familiile rspective se adună sănătatea şi belşugul pe parcursul întregului an. Este bine ca fetele care colindă să folosească o sorcovă cu flori albe şi roz, în timp ce la băieţi, sorcova trebuie să fie împodobită cu flori bleu sau albastre pentru a aduce noroc persoanelor sorcovite.
Totdeauna Jocul Caprei aduce noroc şi belşug gospodarilor
Jocul Caprei face parte din străvechile tradiţii populare româneşti de iarnă. Pentru respectarea acestui obicei se folosesc costumul de Capră și obiecte de recuzită: panglici multicolore, clopoţei, zurgălăi, coarne împodobite cu oglinzi , mărgele şi ciucuri, blană de capră, texte literare şi muzicale.
