La doi ani de la Colectiv, pacienții cu arsuri grave mor netratați
Dumnezeu face minuni, dar omul niciodată. La aproape doi ani de la explozia din clubul bucureștean Colectiv, pacienții care au arsuri grave sunt supuși aceleiași ”loterii medicale” care stabilește din nefericire cine trăiește și cine moare. Unitățile medicale specializate sunt prost utilate și insuficiente. Ultima dovadă: bărbatul rănit grav acum o lună, într-o explozie la Botoșani, a decedat pe un pat de spital din Iași pentru că în tot acest timp nu s-a găsit un loc liber la una dintre clinicile de profil din țară
Gheorghe Foceag, în vârstă de 71 de ani, a suferit pe 15 septembrie arsuri severe pe aproape jumătate din corp (40 la sută) după ce locuința sa dintr-un bloc din Botoșani a sărit în aer.
Bărbatul a fost dus cu ambulanţa la Spitalul Judeţean din Botoşani, iar de acolo, a ajuns la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iaşi. A ajuns acolo nu pentru că unitatea medical era pregătită pentru astfel de cazuri de arsuri grave, ci pentru că nu erau locuri libere la unitățile specializate. În lipsa unui tratament adecvat, starea bărbatului s-a agravat continuu, iar în noaptea de 10 spre 11 octombrie, inima pacientului a explodat.
Pe 30 octombrie 2015, la Clubul Colectiv din București unde se desfășura un concert al unei trupe rock, a avut loc un incendiu de proporții în care au murit pe loc sau ulterior, din cauza rănilor, 64 de persoane și au fost răniți peste 100 de oameni. Pentru că saloanele de spital unde puteau fi îngrijiți pacienții cu arsuri grave erau insuficiente, victimele au stat ca sardelele pe unde s-a putut. Cei mai grav răniți au fost trimiși peste hotare, dar pentru mulți a fost prea târziu. După Colectiv a apărut un val de emoție, iar mai marii țării au promis atunci că situația se va reglementa și că România va avea spitale pregătite pentru astfel de tragedii. Au trecut doi ani și tragedia de la Botoșani a reamintit românilor că autoritățile au mințit și au încercat doar să tragă de timp. Promisiunile continuă. Primarul Sectorului 1, Dan Tudorache, şi ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, au semnat pe 20 septembrie, un protocol de colaborare în vederea relocării Spitalului Floreasca şi a Spitalului de Arşi pe un teren de peste şapte hectare din nordul Capitalei. Costurile de aproape 250 de milioane de euro alocate construirii noii clădiri vor fi suportate integral de Primăria Sectorului 1. Urmează să apară, la margine de București, în aproximativ patru ani, o unitate medicală care să ofere și condițiile necesare tratării la standarde normale ale unor cazuri de arsuri grave. Șansele de a se întâmpla așa ceva sunt practic mici, dacă ne gândim că, în patru ani, Primăria Capitalei, care stă pe un munte de bani și poate accesa fonduri europene, nu a reușit să construiască o aripă nouă la Spitalul de Copii Gomoiu
