La fiecare 5 ore un bebeluș din România își pierde viața. Află de ce
În România, la fiecare cinci ore un copil mai mic de un an moare. În ţara noastră îşi pierd viaţa anual 1.600 de bebeluşi, un număr enorm care ne situează pe primul loc între statele Uniunii Europene în ceea ce priveşte rata mortalităţii infantile, cu o rată de 8,8 decese la 1.000 de nou-născuţi vii, potrivit celor mai recente statistici.
Medicii specialişti în obstetrică şi neonatologie au început să devină o raritate, iar acolo unde ei există sunt nevoiţi să lucreze pe bani puţini, cu echipamente insuficiente, vechi de zeci de ani. Numărul de paturi din maternităţile româneşti este la aproximativ jumătate faţă de necesarul real, iar condiţiile pentru tratarea micuţilor la terapie intensivă nici măcar nu se apropie de nevoile minime pe care le are ţara noastră. Toate acestea conturează un tablou tragic în care mulţi dintre bebeluşi sunt condamnaţi la moarte chiar înainte de a se naşte, pentru că sistemul nu le oferă şansa de a lupta pentru viaţa lor.
În primele luni de viaţă, în ţara noastră mor de două ori mai mulţi copii faţă de media europeană, iar una dintre cauzele majore ale deceselor infantile este naşterea prematură. O treime dintre decese ar putea fi prevenite prin dotarea corespunzătoare a maternităţilor şi a secţiilor pentru nou-născuţi.
„Considerăm că modul în care s-a urmărit, în ultimele decenii, protecţia medicală a sarcinii, a naşterii şi a primului an din viaţa nou-născuţilor a fost tot mai puţin adecvat cerinţelor concrete din teren, semnalate chiar de către medici. Această stare de lucruri se reflectă în rata ridicată a mortalităţii infantile, ce menţine România departe de ţinta OMS de reducere a mortalităţii infantile, de sub 5 decese la o mie de naşteri. România ocupă în continuare primul loc în Uniunea Europeană privind mortalitatea infantilă, cu o rată de 8,8 la 1.000 de nou-născuţi vii, în 2014”, susţine Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv al organizaţiei Salvaţi Copiii.
Pe lângă numărul redus al medicilor specialişti care să se ocupe de îngrijirea nou-născuţilor, cele mai importante echipamente medicale de care spitalele au nevoie pentru a putea să-şi desfăşoare activitatea în condiţii optime lipsesc aproape în totalitate din anumite maternităţi. Astfel, 13% dintre maternităţile de nivel I declară că nu au nici măcar un incubator standard pentru copiii născuţi prematur, iar alte sisteme mai complicate precum un ventilator, un sistem CPAP sau un incubator de terapie intensivă par mai degrabă de domeniul fantasticului.
În fiecare caz, mai mult de 77% dintre spitale declară că nu au nici măcar unul dintre aceste aparate. Situaţia se ameliorează abia la clinicile de nivel III, cele mai evoluate, care declară că sunt dotate cu cel puţin unul dintre echipamentele medicale esenţiale. Cu toate acestea, ministrul Sănătăţii, Patriciu Achimaş-Cadariu a declarat la conferinţa organizată cu ocazia prezentării concluziilor studiului că în România există un necesar naţional de 597 de incubatoare.Pe scurt, aparatura medicală este mai mult decât insuficientă. Iar acolo unde există, datele arată că vechimea echipamentelor este foarte mare şi de multe ori depăşeşte şi 30 de ani. Cele mai vechi incubatoare din spitalele municipale sau comunale au fost fabricate în 1977, iar cele din unităţile de nivel II sunt şi mai vechi, din anul 1967. În clinicile în care se presupune că ar trebui să existe cea mai modernă aparatură, cele mai vechi incubatoare datează din 1994, iar ventilatoarele pentru nou-născuţi sunt şi ele mai vechi de 20 de ani.
Citește articolul complet pe gandul.info.
