Legea salarizării, pe ultima sută de metri. Majorările, decalate
Comisia de muncă din Camera Deputaților trebuia să se reunească, marți dimineață, 6 iunie, pentru a da un ultim vot înainte ca proiectul legii salarizării să intre în plen. Ședința a fost amânată, însă, pe fondul discuțiilor legate de depășirea anvelopei de 32 de miliarde de lei, prevăzută pentru perioada 2017-2020.
UPDATE: Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a anunțat că bugetarii nu vor primi majorările salariale după calendarul avansat până acum, transmite digi24.ro. De la 1 ianuarie 2018, creșterea va fi de doar 25%, urmând ca de la 1 martie 2018 să fie acordată diferența. Potrivit variantei inițiale a Ministerului Muncii, primele majorări trebuiau aplicate de la 1 iulie 2017.
„De la 1 ianuarie 2018 toți bugetarii vor avea o creștere de 25%, de la 1 martie încă 25% pentru profesori. Medicii și asistenții au creșteri de peste 100% de la 1 martie, e variantă cu care noi vom intra în comisie. Au fost multe amendamente pe care noi le-am acceptat de la Senat și Camera Deputaților”, a declarat Lia Olguța Vasilescu, la Antena 3. Cu alte cuvinte, rezultă din declarația ministrului Muncii că, până la 1 ianuarie 2018, nu ar urma să fie operată vreo modificare, deși, în varianta inițială a proiectului legii salarizării, variantă concepută de PSD și asumată de parlamentarii puterii, primele majorări se acordau de la 1 iulie 2017. Concret, de la 1 iulie 2017, urma să se majoreze cu 20% soldele de funcție ale personalului militar, respectiv cu 5% salariile de funcție ale polițiștilor. Tot de atunci, era preconizată majorarea salariilor de bază pentru personalul plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administraţiei publice locale și personalul care ocupă funcții de demnitate publică alese din cadrul organelor autorităților publice locale, respectiv primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți ai consiliilor județene și ai consiliului general al municipiului București.
Totodată, în cazul medicilor, care ar fi urmat să li se dubleze salariile de la 1 ianuarie 2018, vor fi nevoiți să se mulțumească cu 25% în plus la salariu. Cu mai puțin - 25% în loc de 50% - ar urma să se mulțumească, potrivit ministrului Muncii, și angajații din sistemul de Învățământ. Ministrul Muncii a făcut anunțul referitor la decalarea calendarului privind majorările după o întrevedere cu ministrul Finanțelor, Viorel Ștefan.
Comisia de muncă din Camera Deputaților trebuia să se reunească, marți dimineață, pentru a dat un ultim vot înainte ca proiectul legii salarizării să intre în plen. Ședința a fost amânată, însă, pe fondul discuțiilor legate de depășirea anvelopei de 32 de miliarde de lei, prevăzută pentru perioada 2017-2020.
Marţea trecută, în cea de-a doua zi de dezbatere a legii salarizării în comisia de muncă a Camerei Deputaţilor, au fost făcute o serie de amendamente prin care acordă un spor de 15% ”pentru complexitatea muncii” funcţionarilor din ministerele Mediului, Dezvoltării, Sănătăţii, din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi din cadrul Parlamentului, precum şi o majorare de 10% pentru personalul de specialitate implicat în procesul legislativ din cadrul Parlamentului. De asemenea, au fost majorate salariile mai multor categorii de funcţii din cadrul Consiliului Concurenţei. Funcţionarii din instituţiile respective se alătură astfel omologilor din Ministerele Sănătăţii, Finanţelor, Muncii şi Justiţiei care fuseseră deja incluşi în categoria celor care primesc sporul de 15%.
Un alt amendament adoptat de comisia de muncă a Camerei prevede că personalul de specialitate implicat în procesul legislativ din cadrul serviciilor Parlamentului, primeşte o majorare de 10% a salariului de bază. Funcţionarii parlamentari cu atribuţii în procesul legislativ au fost incluşi în categoria celor cu salarii majorate cu 10%, alături de cei din Secretariatul General al Guvernului, Consiliul Legislativ şi Administraţia Prezidenţială.
Deputaţii din comisia de muncă au majorat, faţă de proiect, şi salariile mai multor categorii de funcţii din cadrul Consiliului Concurenţei, precum inspector de concurenţă principal (plus 700 de lei) şi inspector de concurenţă asistent (plus 600 de lei). De asemenea, şi funcţiile de conducere din Consiliul Concurenţei vor fi remunerate mai bine faţă de propunerea Guvernului, cu sume cuprinse între 1.100 şi 1.300 de lei.
Bani mai mulți pentru angajații din muzee
Alte majorări, faţă de proiect, au fost acordate de către deputaţii din comisia de muncă personalului de specialitate al muzeelor. Potrivit amendamentelor formulate de deputatul PNL Corneliu Olar, care a preluat propunerile reprezentanţilor sindicali, salariile personalului de specialitate al muzeelor de importanţă naţională au fost majorate, începând cu anul 2022 cu sume cuprinse între 100 şi 500 de lei. Astfel, muzeografii, restauratorii, conservatorii, bibliografii, arheologii, arhitecţii, istoricii, curatorii, designerii, taxidermiştii, fotografii, desenatorii artistici, pedagogii muzeali şi arhiviştii vor avea salarii de 4.828 lei (gradul II), 5.101 lei (gradul I) şi 5.517 lei (gradul IA). În varianta propusă de Guvern, salariile acestora variau între 4.302 lei şi 5.315 lei.
În mod similar, au fost majorate cu sume cuprinse între 600 şi 800 de lei salariile aceloraşi categorii de personal din alte muzee care nu sunt de importanţă naţională. Începând cu anul 2022, aceştia vor avea salarii de 4.728 lei (gradul II), 5.001 lei (gradul I) şi 5.417 lei (gradul IA). În forma trimisă de Guvern Parlamentului, veniturile lor erau cuprinse între 4.173 lei şi 4.647 lei.
Spor de performanță academică pentru universitari
În comisia de muncă a Camerei Deputaţilor a fost acordat şi un spor de performanţă academică de10% din salariul de bază personalului didactic din învăţământul universitar. Sporul se acordă pe o perioadă de un an, iar numărul beneficiarilor nu poate depăşi procentul de 15% din cei care predau la o unitate de învăţământ.
De asemenea, salariul directorului casei corpului didactic a fost asimilat inspectorilor generali adjuncţi şi a fost majorat de la 6.229 lei la 6.580 lei, valoare aplicabilă pentru anul 2022.
Deputaţii au introdus în legea salarizării, la anexa dedicată demnitarilor, şi funcţiile de conducere din Academia Română. Astfel, preşedintele Academiei va avea, din momentul intrării în vigoare a legii, un coeficient salarial de 10,5, identic cu al unui ministru. La rândul lor, vicepreşedinţii şi secretarul general al Academiei vor avea un coeficient de 8, identic cu al secretarilor de stat.
Au scăzut indemnizațiile primarilor și viceprimarilor de la orașe
Tot marţi, deputaţii au diminuat indemnizaţiile primarilor şi viceprimarilor de oraşe cu o jumătate de coeficient, după ce Senatul a adoptat venituri majorate pentru aceste categorii de aleşi locali cu o unitate de coeficient faţă de varianta propusă de Ministerul Muncii. În ceea ce-i priveşte pe viceprimarul Capitalei şi vicepreşedinţii de Consilii Judeţene, indemnizaţiile acestora au fost majorate de către deputaţi cu jumătate de coeficient faţă de varianta din proiectul propus de Guvern.
Luni, ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, a declarat la Parlament, că există posibilitatea ca Legea salarizării să intre în vigoare de la 1 august, în cazul în care preşedintele Klaus Iohannis va retrimite la Parlament proiectul şi nu se vor putea încadra în calendarul stabilit iniţial, de a se aplica de la 1 iulie. Olguţa Vasilescu a susţinut că nu vede care ar putea fi nemuţumirea lui Klaus Iohannis, astfel încât să retrimită Legea salarizării la Parlament.
Legea salarizării a fost adoptată de Senat, urmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaţilor, for decizional, care este aşteptată să dea votul final asupra actului normativ miercuri, 7 iunie.
