Lista reacțiilor adverse ale celor 3 vaccinuri care se fac în România
România stă bine la capitolul vaccinare. Suntem pe locul 14 la nivel global, cu 4,41 de doze administrate la 100 de locuitori, iar populația este dornică să se imunizeze. Sunt, în continuare, mulți sceptici, 30% dintre ei fiind speriați de efectele adverse. Dar sunt ele atât de grave? Iată ce trebuie să știți despre efectele adverse ale celor 3 vaccinuri care se administrează în țara noastră!
Câte reacții adverse s-au înregistrat până acum în România
2.526 de reacții adverse la vaccinul anti-COVID au fost semnalate până acum în România, la un total de peste 930.000 de doze administrate din 27 decembrie și până acum. „Cele mai frecvente manifestări au fost de tipul: 53% durere, tumefacţie, erupţie cutanată, stare de oboseală, febră şi frisoane. 33% dintre persoane au raportat cefalee, 33% dureri musculare, sau articulare, 12% greaţă, vărsături, diaree, 11% stare de anxietate, 5% erupţii cutanate, 5% adenopatii – mărirea de volum a ganglionilor locali, 4% reacţii alergice, 3% parestezii – furnicături la nivelul feţei sau membrelor, 1,2% insomnie. Nu s-au înregistrat cazuri de şoc anafilactic. Reacțiile alergice, în majoritatea cazurilor au fost erupţii de tip urticarian şi au mai fost cazuri de angioedem, adică de tumefiere la nivelul buzelor”, a declarat marți, într-o conferință de presă, coordonatorul campaniei de vaccinare, dr. Valeriu Gheorghiță.
Până acum, românii s-au vaccinat în principal cu serul de la Pfizer, recent au început imunizările și cu Moderna, din 15 februarie urmează AstraZeneca. Programările pentru acest din urmă ser încep din 10 februarie și vor fi deschise 180 de noi centre. Potrivit studiilor și statisticilor, nu prea sunt diferențe între cele 3 vaccinuri în ceea ce privește reacțiile adverse. Haideți să le explicăm pe fiecare în parte!
- Pfizer și Moderna. Reacțiile adverse sunt, de regulă, ușoare sau moderate, similare pentru ambele vaccinuri. Cele mai frecvente sunt: durere în braț, la locul administrării, oboseală, dureri de cap, frisoane, dureri musculare și articulare, febră, tumefierea ganglionilor limfatici, astenie și alergii de tip urticarie. Aceste reacții adverse apar ca urmare a stimulării sistemului imun. Sunt tranzitorii, trec spontan și apar mai frecvent la tineri, după cea de-a doua doză.
- AstraZeneca. Cele mai frecvente reacții adverse semnalate au fost: durere la locul injectării, dureri de cap, oboseală, dureri musculare și articulare, febră, frisoane, greață. Potrivit platformei oficiale vaccinare-covid.gov.ro, majoritatea reacțiilor adverse au fost ușoare sau moderate și au dispărut în câteva zile de la administrarea serului. În cazul acestui vaccin, la a doua doză, reacțiile adverse au fost mai ușoare și mai puțin frecvente decât la prima doză. Protecția începe după aproximativ 3 săptămâni de la administrarea primei doze, iar eficacitatea maximă este de 59,5%, începând cu 15 zile de la administrarea celei de-a doua doze. Se administrează persoanelor cu vârste între 18 și 55 de ani.
Nu sunt efecte adverse pe termen lung
Nu trebuie să vă speriați nici de așa-zisele efecte „pe termen lung”. Evident, încă nu putem ști ce va fi în viitor pentru că nu avem persoane care să fi fost vaccinate de mult timp cu serul anti-Covid. Și atunci, ce putem face? „Ne uităm la efectele adverse pe termen lung ale altor vaccinuri. Un studiu care a analizat timp de aproape 20 de ani reacții adverse ale 57 de vaccinuri (gripă, difterie, poliomelită, meningococ, rotavirus, papilomavirus, hepatită B etc.) a tras concluzia că vaccinurile sunt sigure. Peste 90% din reacțiile adverse pe termen lung au apărut în primele 60 de zile. Acesta a fost și motivul pentru care Pfizer și Moderna a trebuit să aștepte 60 de zile de la vaccinarea celor din trialul 3 ca să poată primi aprobarea. În cei 20 de ani, a fost un singur vaccin care a fost retras după mai puțin de un an de la autorizare, vorbim despre vaccinul Rotashield, din cauza efectelor adverse, care au apărut în primele 60 de zile”, a explicat Răzvan Cherecheș, profesor de sănătate publică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
De asemenea, nu confundați ARN-ul cu ADN-ul! Mulți români sunt suspicioși auzind această asemănare de cuvinte. Primele două vaccinuri (Pfizer și Moderna), pe bază de ARN-mesager, nu au nicio legătură și nu pot altera ADN-ul uman. „Întrucât ARN-ul mesager nu pătrunde în nucleul celular, nu poate influența ADN-ul celular propriu. Această tehnologie este cunoscută de aproximativ trei decenii”, se arată în comunicatul oficial de pe site-ul campaniei de vaccinare.
Orice medicament are specificate, pe prospect, o serie de reacții adverse
„Orice medicament poate avea efecte adverse, însă cele mai multe dintre acestea nu sunt grave. Reacțiile alergice sunt posibile în cazul administrării oricărei substanțe, inclusiv vaccin, dar acestea sunt rare. Frecvenţa apariţiei lor este specificată în prospectul fiecărui produs şi derivă din datele obţinute în urma studiilor clinice”, ne mai dau asigurări autoritățile, pe site-ul oficial al campaniei de vaccinare.
