Mierea vie de la Amara, afacere de succes. Totul despre produsul iubit de străini
„Noi vindem miere vie. Acest lucru înseamnă că mierea noastră este neprelucrată chimic şi termic. În plus, noi nu tratăm albinele cu antibiotice, nu le hrănim cu zahăr, mierea pe care o produc provine strict din natură”. Aşa îşi prezintă produsul, numit “Dulce de Amara”, Alexandru David, de 37 de ani.
Alexandru şi-a descoperit pasiunea pentru apicultură chiar din timpul liceului, când a făcut rost de doi stupi, mai mult din curiozitate. După terminarea Facultăţii de Zootehnie, în 2005, a achiziţionat un pavilion apicol. Din acel moment, apicultura s-a transformat din pasiune în afacere. Acum, alături de soţia sa, Ştefania, munceşte la stupi cât e ziua de lungă, scrie “Weekend Adevărul”.
„Am făcut zece stupi din scânduri de palet, cu rindea, începutul a fost greu, dar încet, încet, ne-am dezvoltat. Am accesat în anul 2009 şi fonduri europene“, povesteşte ialomiţeanul. Acum are în proprietate 150 de stupi. Fiecare membru al familiei are sarcini bine trasate: el se ocupă de apicultură, iar Ştefania – de tot ce înseamnă promovare, stabilirea relaţiilor cu clienţii şi de livrare. Au împreună două fetiţe care se implică şi ele foarte mult în activitatea părinţilor, întotdeauna dau o mână de ajutor: etichetează borcanele, ajută la confecţionarea ramelor.
“Dulce de Amara” este la mare căutare mai ales în străinătate, cei mai mulţi clienţi avându-i în Italia, Franţa şi în Anglia. Pentru că mierea este atât de căutată, familia David lucrează an de an şi încearcă să diversifice gama de produse. „Anul trecut am făcut miere cu cătină şi propolis, un produs care a mers foarte bine, iar anul acesta am început să testăm o cremă de gălbenele produsă de noi, cu gălbenele din curte şi ceară de la albinele noastre. Nu spunem că avem cel mai bun produs, dar foarte puţini comercianţi de miere vând, aşa ca noi, miere în stare naturală, neprocesată. Clientul trebuie educat să facă diferenţa. Consumatorii trebuie să fie foarte atenţi“, atrage atenţia Alexandru David.
În perioadele apicole bune, ialomiţenii produc şi 15 kg de miere la fiecare stup. Dar anul 2019 a fost unul foarte slab în ceea ce priveşte producţia de miere: „În 2019 am recoltat cantităţi mici de miere, miere de rapiţă nu am produs deloc, miere de salcâm şi de amorfă – în cantităţi foarte mici“.
Cum recunoşti mierea naturală
Pentru că pe piaţă există o gamă variată de produse, pentru a şti exact ce cumpărăm, Alexandru spune că mierea zaharisită este cea mai bună: cristalizarea e un proces natural care certifică autenticitatea produsului. Cristalizarea survine datorită proprietăţii glucozei de a forma cristale. De asemenea, apicultorul recomandă ca mierea cristalizată să se consume ca atare. „Mierea nu trebuie încălzită la peste 35-40 de grade, pentru a nu-i distruge toate proprietăţile active. Şi dacă utilizaţi miere de albine la îndulcirea ceaiului sau a cafelei, s-o adăugaţi după ce se mai răceşte. Cumpăraţi miere cristalizată în perioada noiembrie-aprilie, aceasta fiind forma ei naturală şi evitând în acest mod să cumpăraţi miere falsificată“, explică Alexandru David.
Un an excepţional pentru cătină!
La Cojani, localitate din judetul Gorj, există cea mai mare plantaţie de cătină din România. Omul de afaceri din București, Ilie Potecaru, a investit aici, în urmă cu câțiva ani, 1 milion de euro. Plantaţia se întinde pe 44 ha, iar antreprenorul a deschis şi o fabrică de procesare la Vălenii de Munte unde face diverse produse din cătina de la Cojani. Trei soiuri de cătină au început deja să dea roade, iar rezultatele sunt fantastice. În mod normal, producţia este, la un hectar, în jur de 6-8 tone de fructe.
În acest an, recolta este una record: în jur de 25 de tone la hectar şi asta în condiţiile în care multe fructe au rămas neculese în plantaţie. Potecaru a decis să recolteze şi cu ajutorul drujbelor, căci arbuştii au crescut foarte mult, depăşesc chiar trei metri. “S-au dezvoltat foarte bine şi avem chiar şi foarfeci electrice şi drujbe pe care le folosim la cules, căci au crescut foarte mult. Nu am auzit pe nimeni care culege folosind drujba”, a declarat Ilie Potecaru. După ce sunt culese, fructele de cătină sunt congelate rapid la -40 de grade! Un kilogram de fructe se vinde cu mai bine de 2 euro. “Bobiţa de cătină are mai multă vitamina C decât 6 portocale. Facem mai multe sucuri de cătină, mixuri de cătină cu miere, cu aronia, cu mure, soc, floare de soc. Suntem în mai multe supermarketuri din România, dar vindem şi în Dubai, Japonia şi Germania”, mai spune Potecaru. (Mihaela Floroiu)
